"Nu se acorda suficienta atentie naturii obligatorii a contractelor si obligatiilor legale. Se pare ca, de multe ori, atunci cind un oficial semneaza un acord, inlocuitorul acestuia crede ca nu mai este raspunzator de respectarea si indeplinirea termenelor acestuia. Democratiile mature recunosc faptul ca angajamentele asumate de guvernele anterioare, indiferent de constructia politica, sint la fel de valabile ca si cele asumate de guvernul aflat la putere." Asa a sunat discursul insarcinatului cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucuresti, Mark Taplin.

Este de fapt o aluzie clara la contractul atribuit fara licitatie companiei americane Bechtel de vechea putere, contract pe care noua putere a dorit initial sa-l anuleze, dar pe care ulterior doar l-a renegociat. Amintim ca autostrada Bechtel a stirnit iritarea Comisiei Europene, care a contestat modul netransparent de atribuire a contractului. In plus, desi initial noua putere a dorit sa renunte la proiect ("Romania nu-si poate permite constructia a doua autostrazi in acelasi timp, iar Coridorul IV e prioritar" - Tariceanu), contractul a fost renegociat, iar oficialii au anuntat chiar ca lucrarile vor incepe din ianuarie 2006.

Raspuns prompt

Taplin a facut declaratia cu pricina pe 22 noiembrie. Ziua urmatoare, pe 23 noiembrie, ministrul Gheorghe Dobre a anuntat ca s-a ajuns la un acord in renegocierea contractului cu Bechtel, care ar fi renuntat la avansul de 250 de milioane de euro, avans platit de romani la inceput si justificabil de americani la terminarea lucrarilor. Principala problema pentru care lucrarile stagnau, a spus atunci Dobre.

Nu de aceeasi parere era Tariceanu in mai: "Cu tot regretul, va trebui sa luam decizia anularii acestor contracte", a spus premierul, referindu-se la Bechtel, Strabag, Vinci. Deci nu numai avansul a fost problema pentru guvern la inceput, ci si contractul in sine. Este deci clar o schimbare la 180 de grade a pozitiei autoritatilor de la Bucuresti fata de acest contract: in primavara trebuia anulat, in toamna trebuie continuat.

Citeste si:

Lobby recunoscut

Autoritatile de la Bucuresti recunosc ca reprezentantii Administratiei SUA au facut lobby pentru proiect, dar sustin ca el n-a avut efect. "Decizia de a continua nu a avut vreo legatura cu lobby-ul american, ci cu faptul ca avem un interes in a construi aceasta autostrada. Din punctul nostru de vedere, cu Bechtel am avut un contract la care ne-am pus intrebarea daca este bun asa cum s-a semnat", afirma Bogdan Chiritoiu, consilier al presedintelui Basescu.

Cam la fel crede si vicepremierul Pogea, a carui declaratie contrazice insa pozitia initiala a guvernului. "Decizia de a continua contractul nu este neaparat legata de lobby-ul american. Noi am avut o problema cu felul in care s-a incheiat acordul si cu prevederile lui, in principiu sintem de acord ca avem nevoie de autostrazi, inclusiv de Coridorul IV si de Bechtel. Nu ne-am pus niciodata problema sa anulam contractul, insa am vrut doar sa-l renegociem", spune vicepremierul.

"In cazul Bechtel a fost o problema cu avansul, problema recunoscuta si de firma, dar, slava Domnului, s-a finalizat nu de mult aceasta problema a avansului care excedea legislatia romaneasca. Nu este nici un fel de problema, guvernul Romaniei respecta contractele incheiate de guvernul anterior. Nu cred ca lobby-ul american a contat, ci faptul ca in programul guvernului exista aceasta autostrada", spune ministrul Laszlo Borbely, de altfel un sustinator fidel al autostrazii.

Singurii care au fost ceva mai nuantati in a exprima atitudinea oficialitatilor americane au fost cei de la Bechtel. "Am fost in permanent contact cu Ambasada SUA si am informat in permanenta despre mersul discutiilor cu guvernul roman. Presiuni nu cred ca s-au facut, insa", a spus purtatorul de cuvint al companiei americane, Bogdan Sgircitu.