In surle si trimbite de fanfara militara, mii de oameni au asteptat, uzi ciuciulete si in bezna, sa-l auda pe Adriean Videanu spunind: "Hai sa facem lumina!", iar pe Traian Basescu sa le declare: "Va iubesc, romani!". Pentru efect, luminile au fost stinse pe bulevardele care se intilnesc la Universitate. "Ca sa aprinda primarul ghirlandele astea mari care atirna", ii explica un parinte pustiului sau nedumerit. La ora 18.00 trecute fix, Videanu s-a indurat de orbecaiala cetatenilor prin balti si noroaie, de viermuiala haotica a soferilor "fluidizati" de politisti nesincronizati, si a apasat butonul. "La multi ani Romania!", a zbierat animatorul de pe scena, intr-un microfon cu ecou ca la nunta.

Ontanu si vrejul de fasole

Primaria Sectorului 2 a pus la bataie pentru bucuresteni "circa trei milioane de boabe de fasole", sub titulatura de "masa ostaseasca". Din doua corturi militare, atent supravegheate de politisti comunitari cu manusi albe de lina, iahnia si tuica fiarta cu zahar si piper au curs la liber, direct din cazane, clocotind. "Uite-le p-alea de la primarie cum baga-n ele si au salarii de milioane!", a izbucnit o femeie care n-a mai rezistat la coada de sute de oameni. Fericitii care au reusit sa puna mina pe "mincarea cu specific de cazarma" s-au asezat pe borduri, pe banci sau direct pe cimentul ud de ploaie al parcului de la Obor.

Totusi, de Ziua Nationala, tot parada militara a ramas simbolul mai cu tilc: "Parada arata respectul pentru armata, care a fost baza Unirii! Eu m-am uitat doar la televizor", a marturisit Voicu Andone, fost mitralior de tancuri. Ioan Ghirie s-a dedat si el la fasole si tuica, dar i s-a parut ca toate acestea n-au fost decit praf in ochi: "Uita-te la amaritii astia cum se inghesuie! Asta-i realitatea, pot astia sa-mi puna ce luminite vor prin oras, daca lumea n-are ce sa manince". Primaria nu e de acord cu aceasta varianta: fasolea e o traditie de cinci ani. "Trebuia sa facem ceva la indemina oricui. Fasolea cu costita e o mincare traditionala. Depuneri de coroane, de acord, dar mai trebuia si ceva sa se bucure omul!", a explicat filosofia iahniei nationale Anatol Albu, de la Primaria Sectorului.

Impachetari cu jerbe si bai de multime

PRM si Partidul Conservator si-au facut campanie la Alba-Iulia. Tariceanu s-a bucurat si el de baile de multime. Anul acesta, la Alba Iulia, oficialitatile au depus coroane la picioarele statuilor lui I.C. Bratianu si Iuliu Maniu. In sfirsit, cei doi au fost repusi in drepturi dupa ce, in timpul celor patru ani de guvernare PSD, au fost depuse coroane doar la statuia lui Mihai Viteazul, care nu fusese membru de partid. Pina si PSD a depus coroane la picioarele liberalului si ale taranistului, protestind, totusi, ca "in general, este o greseala sa elimini momente din istoria Romaniei". Ca urmare, PSD a depus ulterior coroane si la monumentul domnitorului.

Tariceanu aplaudat

Momentul solemn a constituit pentru PC o buna ocazie de a-si face campanie. Filialele conservatoare au arborat pancarte pe care erau inscrise initialele partidului si, adunate in spatele lui Dan Voiculescu, au inceput sa aplaude tare la fiecare jerba depusa. De pe cealalta parte a pietei, delegatia PSD, condusa de Cristian Diaconescu, Antonie Iorgovan si George Maior, a aplaudat si ea, incercind sa-i intreaca pe conservatori. Campania electorala a continuat in curtea Catedralei Reintregirii Neamului, unde se oficia Te Deum-ul.

Pe linga faptul ca au venit la slujba cu pancartele dupa ei, conservatorii au mai afisat una, mai mare, de culoare albastra, cu inscriptia "PC - Ziua Nationala a Romaniei". Nici peremistii nu s-au lasat mai prejos si au adus cu ei afise cu Vadim Tudor, ramase din campania electorala, precum si un banner cu inscriptia: "Basarabia, nu uita, Romania e sora ta". Ulterior, Tariceanu avea sa declare, referitor la acest afis, ca a remarcat "lucrurile pe care le-au spus fratii nostri basarabeni".

Premierul Calin Popescu Tariceanu s-a bucurat de o primire calduroasa la Alba-Iulia, exceptie facind doar o pancarta pe care scria: "La Rosia Montana coruptia e cam Mariceanu". Incurajat de atmosfera, premierul a facut trei bai de multime, fara sa-i pese de noroi sau de aglomeratie.

Presedintele recucereste Capitala

Vedeta incontestabila a manifestarilor organizate in Capitala a fost Traian Basescu. Dupa ce a participat la parada militara de la Arcul de Triumf, Basescu s-a urcat in masina intentionind sa plece, dar s-a razgindit auzind rumoarea ce suna a dezamagire. Asa ca a deschis portiera si s-a indreptat spre multimea care il aclama. Si nu s-a mai dat dus de acolo decit dupa mai bine de o ora si numai dupa ce sirul lung de oameni care asteptau sa primeasca autografe de la seful statului se terminase, culmea coincidentei, chiar in apropierea sediului PSD si a ambasadei ruse de pe Kiseleff.

Citeste si:

"Veniti incoa’, dom’ Basescu!", l-a indemnat o femeie pe presedinte. "Nu pot, doamna. Nu vedeti ca au pus garduri?!", se scuza presedintele, nevoit sa dea mina cu oamenii pe deasupra gardurilor metalice ale Jandarmeriei. Intrucit garzile de corp devenisera insuficiente, le-au venit in ajutor grupe de jandarmi in uniforme. Derutati, jandarmii au imbrincit si citiva sepepisti pe care au incercat sa-i indeparteze de pretiosul "obiectiv". Printre cei care au dat mina si s-au pozat cu presedintele a fost chiar fiica sa, Ioana.

Cotrocenii abordeaza mai relaxat istoria Romaniei
Un presedinte relaxat in discurs si in tinuta. Asa li s-a prezentat Basescu romanilor, cu ocazia primei Zile Nationale din cursul mandatului sau. El le-a cerut romanilor sa respecte trecutul istoric, dar sa se si bucure. Basescu le-a cerut celor care au drapele acasa sa le scoata in balcoane, la vedere, si a criticat institutiile publice pentru ca arboreaza prea putine steaguri.

In acelasi spirit, presedintele a preferat ca si participarea sa la manifestarile de 1 Decembrie sa fie una mai degraba in spiritul sarbatorilor de Craciun, asociind Ziua Nationala cu momentul aprinderii iluminatiei de sarbatori a Bucurestiului, in Piata Universitatii. Seful statului a renuntat, cu aceasta ocazie, la vestimentatia festiva si s-a prezentat imbracat in geaca.

Mindria de a fi roman

Seful statului a facut un apel la mindria nationala, dar nu cu argumente care tin de istorie, ca predecesorii sai, ci cu unele legate de prezent. "Natiunea romana e la fel de buna ca oricare alta, la fel de desteapta ca oricare alta, la fel de puternica si poate mai mult decit oricare alta natiune. Incepind de anul acesta, sintem uniti. Va iubesc!", a strigat seful statului de la tribuna din Piata Universitatii, fara a se jena sa fie sentimental.

Presedintele romanilor din toata lumea

Pentru prima oara in istoria post-decembrista, un presedinte al Romaniei a pomenit despre Basarabia si Bucovina cu ocazia discursului prilejuit de Ziua Nationala a Romaniei. Miercuri seara, cu ocazia receptiei oferite de presedintie pentru Ziua Nationala, Traian Basescu a reamintit nu numai despre unirea Transilvaniei cu Romania, pe 1 decembrie 1918, ci si de momentele care au precedat-o: Declaratia de unire a Basarabiei, din 27 martie 1918, si Declaratia de unire a Bucovinei, din 28 noiembrie 1918. Ieri, in Piata Universitatii, presedintele a reluat ideea:

"Va asigur ca presedintele Romaniei, guvernul, statul roman, au un singur obiectiv. Sa fie alaturi de fiecare roman, fie ca vorbim despre cei 22 de milioane de acasa, fie de cei din Moldova sau Bucovina, fie ca vorbim de romanii de peste mari si tari. In total sintem 40 de milioane", a proclamat Basescu.

Tatonare sau provocare

Comentatorul politic Sever Voinescu considera ca "declaratiile presedintelui Basescu constituie un proiect ambitios de unire a Romaniei cu Moldova. Putem interpreta discursul presedintelui ca o tatonare. Atunci cind momentul va fi propice, se va pune problema unirii si din punct de vedere juridic". Pe de alta parte, Oazu Nantoi, director la Institutul de Politici Publice din Chisinau, e de parere ca afirmatiile lui Basescu trebuie confruntate cu "mesajul de felicitare din partea presedintelui Voronin, care a insistat pe ideea de doua popoare".

Nantoi a avertizat ca trebuie sa "nu acordam atentie exagerata" declaratiilor sefilor de stat. "E mai constructiv sa privim la ce se intimpla de fapt in cele doua state. Daca ne uitam la rezultatele alegerilor cit de cit libere din Moldova, incepind cu 1994, vedem ca in nici un caz nici o formatiune politica cu sloganele unirii cu Romania nu a trecut pragul electoral", a adaugat el. Oazu Nantoi crede ca "mileniul trei ne ofera alte solutii, sa ne intilnim in familia europeana a popoarelor democratice, sub forma a doua state independente".