De mult nu am mai avut o saptamana atat de agitata, care sa contina atatea vesti, nu tocmai bune, precum a fost saptamana care s-a incheiat. Leul s-a depreciat din nou fata de moneda unica europeana, Banca Nationala, in cea mai scurta sedinta de politica monetara de cand urmaresc eu aceste intruniri, a decis majorarea ratei de dobanda, inflatia este oficial ratata, la 11 luni, deficitul comercial al Romaniei s-a majorat cu 52% fata de perioada similara a anului 2007, iar bugetul este in clinci. Deficit bugetar mare si in crestere. Iar Bursa, cel mai fidel indicator al mersului economiei romanesti, a avut in ultimele 5 sedinte de tranzactionare o evolutie care ar fi anulat 18 luni de randamente la depozite bancare: -9%. Capitalizarea Bursei a scazut, in numai o saptamana, cu peste 2 miliarde de euro. Sa le luam pe rand.
Deficitul bugetului general consolidat. Premisele. Bugetul pentru anul 2008 a fost fundamentat pe un deficit de 2,8% din produsul intern brut. Adica veniturile ar fi fost mai mici cu 2,8% din PIB decat cheltuielile. Cea mai recenta rectificare bugetara a coborat tinta de deficit la 2,4%, ceea ce arata fie o mai buna incasare de venituri, fie o reducere de cheltuieli. Iar in urma cu mai putin de o luna, seful Finantelor, Varujan Vosganian, declara ca este foarte posibil ca bugetul pe anul 2007 sa se incheie cu un deficit de 1,4-1,5% din PIB. Dupa care, la inceputul saptamanii trecute, fostul ministru de Finante, Mihai Tanasescu, imi declara la The Money Channel ca, din datele pe care domnia sa le are la dispozitie, deficitul bugetului general consolidat, calculat "pe cash" (asa cum se raporteaza la Uniunea Europeana), ar fi atins cifra de 3% din PIB. O sa spuneti... mare lucru de la 1,5 la 3... ei bine, chiar este mare lucru. Pentru ca 1,5% inseamna cam 1,7 miliarde de euro. Adica, cam tot atat cat ar fi trebuit sa ne coste autostrada Bechtel in urma cu 3 ani. Şi nu am construit-o. Iar daca privim executia bugetului din noiembrie, cand aveam deficit de 1%, pana la 3% arata ca intr-o singura luna s-au cheltuit mai mult decat am incasat cu peste 2 miliarde de euro. Este o suma imensa.
Am incercat si luni, si marti, si miercuri sa-l contactez pe ministrul Finantelor pentru a il intreba despre pozitia domniei sale legata de deficit. Nu am reusit. Abia joi anunta public faptul ca luni (azi) va comunica deficitul. Şi voi fi atent. Şi iata intrebarile-cheie la care trebuie sa raspunda astazi ministrul Finantelor: Cat a fost deficitul bugetar in 2007 - calculat romaneste si calculat potrivit standardelor Uniunii Europene. Care a fost ponderea veniturilor in produsul intern brut. Şi ponderea cheltuielilor. Şi cum va ajunge bugetul in anul 2008 la o pondere a veniturilor de 39,3% din PIB, asa cum este bugetata.
Faptul ca Ministerul Finantelor a facut plati masive in piata in ultimele zile ale anului 2007 este evident. Pentru ca piata a fost inundata de lei. Ministerul de Finante s-a imprumutat cu mai multe miliarde de lei, la dobanzi mai mari decat de obicei, pentru ca, suspectez eu, dupa ce a facut cheltuielile respective la finalul anului, Trezoreria a intrat in deficit de fonduri. Banca Nationala a sterilizat in doar cateva zile echivalentul in lei a peste 2 miliarde de euro, la dobanda maxima de 8%. Asta arata ca piata "balteste de lei". De unde? Din cheltuielile finantelor. Şi de aici vin si celalalte decizii.
BNR. A trebuit doar doua ore pentru ca BNR sa decida scumpirea ratei de dobanda, majorarea ei la 8%. De ce? Pentru a face leii mai atractivi. De ce? Pentru ca sunt multi si, prin urmare, accesibili, inclusiv creditului si, prin urmare, consumului. Or, aceasta accesibilitate se reflecta ulterior in inflatie.
Cursul de schimb. Balta de lei a facut ca marfa "moneda nationala" sa fie foarte raspandita. Iar atunci cand oferta este semnficativ mai mare decat cererea, asta duce la ieftinirea produselor respective. Este una dintre explicatiile deprecierii leului de saptamana trecuta. Vineri, pe piata interbancara a fost depasit precedentul maxim al monedei unice europene atins in data de 23 noiembrie (3,69 lei pentru un euro), si a fost atins un nou maxim al euro fata de leu pe orizontul ultimelor 18 luni (3,6965). Deprecierea leului duce la scumpirea importurilor. Efectul bun ar putea sa fie peste ceva timp reducerea ritmului lor de crestere, si astfel sa se contracte deficitul de cont curent. Pana atunci, vom vedea efectul ostil: inflatia. Intr-o piata dominata de importuri, slabiciunea leului duce la preturi mai mari.
Preturi mai mari care s-au vazut in rata inflatiei. Este oficial. Ţinta de inflatie pentru anul 2007 a fost ratata. Majorarea preturilor masurata prin indicele preturilor de consum a fost de 6,57% fata de tinta oficiala de 4% - maximum 5%. Aceasta inflatie mare pune in pericol inclusiv tinta de inflatie pentru anul 2008 (3,8%). Iar in fata avem noi majorari de preturi la produse alimentare, energie etc. Şi un leu depreciat, care face importurile mai scumpe.
Deficitul comercial in primele 11 luni ale anului trecut s-a majorat cu 52% fata de perioada ianuarie-noiembrie 2006. Ce ne spune acest lucru? Ca am importat cu 19 miliarde de euro mai mult decat am exportat. Inca o data, ca am fost "subventionati" de economiile strainilor, in conditiile in care oferta interna, productia autohtona s-a dovedit intr-o prea mica masura competitiva. Urmarea? Excesul de lei. Sa ne gandim ca atunci cand importam bunuri si servicii dintr-o alta tara, platim cu lei si exact asta intra in posesia vanzatorilor de bunuri si servicii catre Romania din tara respectiva. Ce optiuni au? Sa schimbe moneda in valuta lor si sa o ia acasa, cu tot cu profiturile aferente. Cererea pentru valuta, in acest caz, depreciaza moneda nationala. O alta optiune ar fi plasarea acestor lei in active ale economiei romanesti - ceea ce nu ar deprecia moneda nationala. Doar ca acest lucru se face atunci cand randamentele sunt relativ mari, iar riscurile relativ mici. Cand randamentele scad, iar riscurile cresc, detinatorii straini de lei se gandesc "sa iasa" din aceste active. Daca o fac, depreciaza leul si isi diminueaza randamentele. Optiune pe care o accepta daca ei vor constata ca riscurile sunt prea mari.
Bursa de Valori Bucuresti. Scadere zi de zi saptamana trecuta si diminuare a valorilor companiilor listate cu mai mult de 2 miliarde de euro in doar 5 sedinte de tranzactionare. Sau scaderi de aproape 10%. Ce ne spune acest lucru? Din punctul meu de vedere, neincrederea pe termen scurt in randamentele economiei romanesti. Sau majorarea riscurilor. Adica exact ceea ce ii face pe investitori sa incerce, intr-o perioada de turbulente financiare internationale, sa isi caute randamentele in alta parte. Pentru ca, in balta cu lei, leii devin mai putin valorosi si, totodata, mai expusi.
Ce a declansat toate aceste evenimente de saptamana aceasta? Eu cred ca este vorba de exuberanta cheltuielilor nechibzuite ale statului facute la finalul anului trecut. Din cauza risipei. Din cauza consumului peste posibilitati. Şi, poate, si din cauza "exuberantei irationale" la marginea nerealismului. Iata un exemplu: "Doresc sa se termine aceasta lamentare cu privire la drobul de sare. Nu vor fi probleme, deoarece in 2009 vor fi venituri suficiente, chiar de 3 ori mai mari decat cele necesare asigurarii majorarii pensiilor" - Varujan Vosganian. Daca in 2009 va trebui 2 miliarde de euro pentru plata pensiilor majorate, de unde scoate domnul ministru 6 miliarde de care nu ar avea nevoie in alta parte? Din joben? Pentru ca aceasta afirmatie sa o consider credibila, e absolut necesar ca domnul ministru sa certifice astazi, la conferinta de presa, ca ponderea veniturilor in PIB in 2007 a fost fix cea bugetata: adica 36,9% din PIB. Daca nu e asa, atunci cand va avea nevoie de bani, ministrul Finantelor, oricare ar fi el, risca sa scoata din joben doar drobul de sare.