Desi a trecut peste nenumarate greutati, un singur lucru a ramas mereu in familie, indiferent de situatie: pomul de Craciun.
Parintii lui Iwatake au cumparat micul bradin 1937 si de atunci l-au impodobit in fiecare Craciun, chiar daca acest lucru insemna la un moment dat ca ar putea fi arestati.
"Braduletul este un simbol pentru noi, un simbol al unitatii familiei noastre. Il avem de 70 de ani si este prezent in fiecare Craciun al familiei noastre" a povestit Iwatake in timp ce punea ultimele globuri in pom impreuna cu sotia sa.
Desi se considera budist, Iwatake a fost crescut in traditia crestina. Si acum pastreaza fotografia care reprezinta o bisericuta de lemn din Maui, unde el si cei cinci frati ai sai se duceau la scoala de duminica. Acesta isi aminteste ca sarbatoarea de Craciun era intotdeauna un eveniment special, plin de surprize.
Tatal copiilor lucra la un magazion, iar cand a adus acasa un bradulet, chiar daca era micut, de plastic, cu beculete, copiii au fost extrem de fericiti. La scurta vreme, capul familiei a disparut pe mare. Trupul sau nu a fost niciodata gasit.
Mama lui Iwatake, lipsita de orice ajutor, s-a mutat la rudele sale din Japonia, si i-a luat pe fratii acestuia cu ea. Iwatake a ramas acasa, sa-si termine liceul. Apoi, in 1941, cu sase luni inainte de Pearl Harbor, s-a mutat si el in Japonia. Venisera vremuri grele. SUA si Marea Britanie le erau dusmani, iar Japonia respingea orice lucru provenea din Vest, inclusiv crestinismul. Desi crescusera vorbind engleza, Iwatake si fratii sai au fost obligati sa vorbeasca numai japoneza, incercand sa-si ascunda trecutul. Cu toate acestea, mama lor a refuzat sa renunte la bradut.
"In timpul razboiului, impodobeam bradul, dar in secret, intr-o camera fara ferestre, pentru ca, daca eram vazuti de vecini, am fi putut fi arestati oricand. Ne temeam ca ne vor turna politiei, insa nu puteam renunta la aceste obiceiuri cu care crescusem" isi aminteste Iwatake.
Iwatake a studiat economia la Universitatea din Tokyo. De Craciun, el a regizat o piesa la scoala despre Nasterea Domnului, dar si aceasta s-a desfasurat "clandestin" ca protagonistii sa nu fie prinsi de autoritati.
In 1943, el a fost incorporat si trimis la Chichijima, o mica insula de care nu prea a auzit nimeni.
In 1944, vasul pe care se afla Iwatake a fost bombardat si scufundat de catre un submarin american, insa el a scapat si s-a intors pe mica insula unde era unitatea sa. Acolo, Iwatake a fost pus sa intercepteze convorbirile americanilor si sa aiba grija de pilotii americani care fusesera luati prizonieri.
Intr-o zi, el a auzit ca un avion a fost doborat, dar ca pilotul a reusit sa se salveze, fiind acoperit in operatiunea de salvare de catre tirul avioanelor SUA.
Aviatorul avea 20 de ani si era George H. W. Bush, viitorul presedinte al Americii. Mult mai tarziu, cei doi s-au intalnit si chiar au vizitat impreuna mica insula. Insa un alt american a lasat o impresie puternica asupra lui Iwatake. Prizonierii americani erau fortati sa monitorizeze traficul radio al SUA. Unul dintre acestia era texanul Warren Vaughn.
"Intr-o noapte, dupa ce am facut o baie in mare, pe drumul de intoarcere, am cazut intr-un crater facut de o bomba. Pur si simplu nu mai puteam iesi. Atunci, Warren Vaughn a venit dupa mine si m-a scos de acolo. Mi-a salvat viata". Vaughn monitoriza traficul radio atunci cand a cazut Iwo Jima. Cei doi s-au despartit cu regret, iar Iwatake a aflat ca texanul, in loc sa fie eliberat, a fost ucis. "M-am gandit sa-i iau numele, Warren, ca sa-i cinstesc memoria prietenului meu" a mai povestit Warren Nobuaki Iwatake. Japonia s-a predat in august 1945, iar Iwatake s-a intors acasa in decembrie. "In copilarie, in Hawaii, de Craciun era fantastic. In Chichijima, muream de foame, insa in Hiroshima era si mai rau. Nu ramasese parca nimic in picioare". Acolo a murit si fratele sau mai mic, Takashi, al carui trup, la fel ca si al tatalui sau, nu a fost niciodata gasit.
Casa lui Iwatake totusi a reusit sa ramana in picioare, pentru ca se afla la adapost, dupa un mic deal. Totul era ars si distrus in jurul lor, insa mama lui Iwatake a scos bradutul si l-a pus la loc de cinste in casa. "Japonia se predase, nu aveam mancare si nici ce sarbatori. Toata lumea era in stare de soc, insa mama ne-a tinut uniti".
Dupa razboi, Iwatake a devenit traducator al guvernului SUA. S-a mutat la Tokyo si, desi fratii sai au fost purtati de soarta in toate colturile lumii, Iwatake, care acum are 84 de ani, impodobeste bradul in fiecare an si, rudelor sale care nu reusesc sa ajunga la masa de Craciun, acesta le trimite poze cu bradul, incercand sa pastreze traditia cat mai multi ani. (B.M.)