In acest an, cateva zeci de "copii ai Revolutiei" au fost sarbatoriti la Timisoara, asa cum se cuvine. Nascuta intre 15 si 25 decembrie 1989, "noua generatie" a atins majoratul in aceasta iarna. Fiecare a primit din partea Asociatiei ALTAR 1989 o diploma si o medalie. Printre ei, cinci fete cu numele Victoria. Ar fi putut fi sase, daca Victoria Ioana Slavoaca ar fi fost invitata sa participe la aceasta festivitate. Ea este fina uitata a lui Ion Iliescu.


Ca sa ajungi la Victoria Slavoaca trebuie sa te inarmezi cu rabdare si bocanci impermeabili. Fata locuieste, impreuna cu familia ei, in satul timisean Bazosu Vechi. Drumul se strica aproape de indata ce parasesti soseaua principala, iar asfaltul devine o frumoasa amintire, in momentul in care intri mai bine in sat. Ulita care duce spre casa familiei Slavoaca e plina de noroi. In baltile de pe marginea ei, acum inghetate, se joaca doi copii. Afara e frig bine si, cu toate astea, unul dintre ei poarta slapi de plastic. Casa de chirpici e mica, parca stinghera, in marginea satului. Victoria apare imediat. Goneste cateii din jurul ei si ne invita inauntru. Sunt doua camere, in care e zapuseala. Aici, fata locuieste impreuna cu parintii ei si cu unul dintre frati. In incaperea de langa, sta o alta sora. Camerele sunt micute si modest mobilate, dar totusi curate.


UITATÃ…. Victoria Slavoaca (centru), fina fostului presedinte Ion Iliescu, va implini 18 ani la 22 decembrie. Ea traieste intr-o gospodarie modesta din satul timisean Bazosu Vechi, alaturi de parinti si de sora sa mai micaTRIMISUL NASULUI. Victoria se asaza pe vechea dormeza din prima camera si ne spune, din start, ca nu vrea sa fie fotografiata. "Nu-mi place sa fac poze. Nu mai vreau! Cand eram mai mica, imi placea, dar acum lumea e rea si rade de mine, daca ma vede in ziar", spune fata. S-a nascut la 22 decembrie 1989 si a devenit celebra foarte repede, dupa ce Ion Iliescu i-a devenit nas. Pe un perete sta, inramata, o poza cu acesta. E din celebra serie electorala, realizata acum cativa ani, in Franta, in urma careia a izbucnit un scandal urias. Pare sa fie singura amintire de la Ion Iliescu. De patru ani, acesta nu si-a mai cautat fina. "De venit la noi a venit de doua ori, prima data in martie 1990. Pana acum vreo patru ani, ne cauta mereu, de sarbatori, cineva trimis de nasua€™. De atunci insa, nimic", intervine in poveste tatal Victoriei. "Dar sa nu scrieti nimic rau de el, ca om tare bun a fost fata de noi", continua barbatul. Nu-ti dai seama exact ce varsta are, pentru ca, pe chipul lui, trecerea timpului a lasat urme adanci. A fost tractorist vreme de aproape 22 de ani si acum e pensionar. Nastasia, mama Victoriei, are pensie de boala. Sufera de hipertensiune arteriala, de diabet, a avut acum cativa ani un accident vascular cerebral si ia un pumn de medicamente. Daca ar fi sa-si ia tot tratamentul, ar trebui sa plateasca vreo 700 de lei pe luna. Nu are de unde, asa ca scoate de pe reteta cam jumatate din ce i-a prescris medicul.


SCOALA, O AMINTIRE. Victoria n-a facut decat zece clase. Acum un an si jumatate, a renuntat sa mai mearga la Liceul Alimentar din Timisoara. Sta acasa, isi ajuta parintii si, intre timp, si-a dat seama ca e important sa faca scoala. "La toamna ma inscriu la seral, la Recas. Vreau sa termin liceul. Pe urma vad eu ce fac. O sa ma angajez undeva, vreau sa fiu pe picioarele mele", spune fata, uitandu-se inspre parintii ei. Nu primeste in schimb priviri aprobatoare. Victoria e tinuta foarte din scurt acasa, n-are voie sa mearga la discoteca sau la chefuri peste noapte. Din cauza asta, are mereu discutii cu parintii, pe care incearca sa-i convinga sa aiba incredere in ea. Nu poate spune exact de ce a renuntat sa mai mearga la liceu. E adevarat, pe de alta parte, ca unii dintre colegi au ras de ea, dupa ce au vazut-o prin ziare. "S-au scris multe despre mine. Unii au zis ca traiesc in mizerie, de la altii am aflat ca as fi plecat in America, cu tot cu familie. M-au deranjat lucrurile astea, asa ca nu mai vreau sa apar in poze. Sa zica iar lumea ca sunt fina lui Iliescu, dar ca nu am nimic?"


"RESPECT a€™89". Duminica, pe strazile Timisoarei s-a putut revedea semnul victoriei Revolutiei RomaneVIZITE LA MOSCHEE. Daca nu ar fi atat de tanara, ai putea spune ca a avut o viata foarte agitata. Bebelus vedeta, s-a transformat, in timp, intr-o adolescenta rebela. Acum vreun an si jumatate, Victoriei i se facuse de maritis. Si nu oricum, ci cu un sirian. Rade cand isi aminteste. Pe vremea aceea, purta chiar vesminte traditionale, val pe fata si mergea la moschee, la Timisoara. De ce voia sa se marite? Simplu: ca sa scape de acasa si sa se poata distra. Intre timp, i-a trecut. Acum nu are prieten - "nici n-as putea sa am, fiindca nu ma lasa ai mei sa ies prea mult din casa" - si nici nu vrea sa se marite prea curand. I-a intrat in cap sa termine liceul, chiar daca la seral, si sa plece cat mai repede din Bazosu Vechi. Abia asteapta sa implineasca 18 ani. "O sa fiu majora, pot sa fac ce vreau", spune Victoria. E imbracata ca si cum ar iesi in oras cu prietenele. E abia ora 4 a dupa-amiezii si spera ca va fi lasata la un chef. Din pacate pentru ea, nici o sansa pentru asa ceva.


NUME CELEBRU. Daca o intrebi ce stie despre Revolutie, iti spune sincer: "Nimic". Adica a auzit ca nu era mancare, nu erau programe la televizor si cam atat. Parintii ei au fost tractoristi amandoi si si-au crescut ceilalti patru copii pe tractor. Victoria e cea mai mica dintre ei si, din punctul asta de vedere, a avut o viata mai buna. Pe nasul Ion Iliescu il stie mai degraba din poze. Ce i-ar spune daca s-ar intalni cu el? "I-as dori sa fie sanatos. In rest... Nu stiu. Poate sa ma ajute un pic cu scoala, poate cu o locuinta", raspunde Victoria. De festivitatea decernarii diplomelor pentru tinerii nascuti in decembrie 1989 n-a auzit. Nu a fost invitata, insa nici nu sufera din pricina asta: "Ce sa fac cu diploma? V-am mai spus, m-am saturat sa tot apar prin ziare". Insistam, dar fetei nu-i pasa: daca n-a fost chemata, asta e. Oricum, pe certificatul ei de nastere scrie ca a venit pe lume in ianuarie. Asta, pentru ca tatal a intarziat s-o declare "la sfat". Pe urma, la cateva saptamani, a mers cu avionul la Bucuresti. Doar a fost botezata de doi preoti, la biserica din Dealul Mitropoliei. Daca n-ar fi fost revolutia si nas nu i-ar fi fost Ion Iliescu, ar fi chemat-o, probabil, Maria Cecilia. Asa, e Ioana Victoria. Victoria cea uitata.


I s-a povestit despre Nicolae Ceausescu MANDRIE. Singurul Victor nascut in ziua de 16 decembrie 1989Lucian Victor Fomicescu s-a nascut in noaptea de 16/17 decembrie 1989. In acea noapte, ploaia a spalat sangele primilor martiri ai Timisoarei. Copilul a vazut lumina zilei la Maternitatea Odobescu, acolo unde mama lui, Maria, ajunsese cu greu. Singura. Sotul ei fusese mobilizat la unitatea militara din Calea Girocului. Cand a iesit din spital, la 22 sau 23 decembrie, femeia a trecut prin mai multe filtre, fiindu-i controlate atent inclusiv scutecele in care era infasat bebelusul. Asta ca nu cumva acolo sa fie ascunse arme.

Lucian Victor este acum elev in clasa a XI-a la Liceul CFR. E singur la parinti, asa cum a fost, acum 18 ani, singurul Victor nascut in acea zi la Timisoara. E inalt, brunet si tacut. Nu e obisnuit sa i se dea atata atentie, chiar daca, poate, ar fi trebuit sa se obisnuiasca. "Stiti, anul trecut, eu am fost ingerul", spune tanarul, si se vede ca e foarte emotionat. Anul trecut, chiar de ziua lui, Asociatia ALTAR 1989 a pregatit un moment simbolic. Lucian Victor Fomicescu, imbracat in alb, ca un inger, a aprins flacara Revolutiei. Gestul a fost simbolic, in semn de respect pentru cei care au murit in ziua nasterii sale.

REMEMBER. Tanarul nu stie prea multe despre perioada de dinainte de 1989. I-au povestit parintii, a invatat cate ceva la scoala. "Stiu ca a fost o revolta impotriva lui Ceausescu. Oamenii erau satui de puterea prea mare a lui Ceausescu si se saturasera sa fie dominati. A fost insa si ceva bun atunci: faptul ca toata lumea avea locuri de munca", spune Luci. E un adolescent obisnuit, ii plac calculatoarele si vrea sa se faca politist. "Legile trebuie respectate. Daca n-ar fi politie, ar fi haos. Vreau sa ii ajut pe cei care au nevoie de ajutor." Priveste inainte, spre o lume pe care o vrea mai buna decat acum. "Cei de varsta mea ar trebui sa tina seama de ce a fost inainte. Au murit oameni pentru ca noi sa crestem liberi. Trebuie sa facem ceva bun cu aceasta libertate", incheie tanarul.


MediculVictoria Slavoaca nu este singurul copil al Revolutiei. Cerasela Slimac si Bogdan Copcea sunt si ei colegi de generatie cu Victoria. Chiar de clasa! Sunt intr-a XII-a, la sectia matematica-informatica a Liceului Pedagogic "Carmen Sylva" din Timisoara. Ea e nascuta pe 15 decembrie 1989, el, pe 18 decembrie. Au venit impreuna la festivitatea organizata de Asociatia ALTAR. "Suntem doar amici. Sa nu scrieti altceva, fiindca o sa am probleme", spune Cerasela. "Prietenul meu e coleg cu noi. Nu vreau sa se supere", continua ea. E la varsta primelor iubiri, cand orice suparare conteaza. Zambeste cu toata fata. Se incrunta scurt, cand aude intrebarea despre ce stie ca a fost inainte de 1989. "Mi-au mai povestit parintii. Stiu ca mancarea era rationalizata, ca posturile TV erau putine, ca scoala era mult mai stricta si oamenii nu erau asa de libertini ca acum. In principiu, am inteles ca era mai rau decat acum, dar era totusi un lucru bun: oamenii aveau locuri de munca", spune dintr-o suflare fata. E slabuta, bruneta si butoneaza de zor telefonul mobil. Vorbeste repede cu cineva, inchide si continua: "Nu am cum sa-mi imaginez vremurile acelea. Habar nu am cum e sa nu ai de nici unele". Cerasela vrea sa se faca medic. Nu pare prea impresionata de diploma si de medalia primite pe scena Operei. "E prima diploma pe care o primesc, ca doar nu-s nu stiu ce vedeta", spune Cerasela, in timp ce caseta cu medalia e strecurata discret in geanta.


Baiat cu staifBogdan Copcea pare mai matur decat cei 18 ani pe care ii implineste in aceste zile. Vorbeste calm, isi masoara cu atentie cuvintele. "Cand m-am nascut eu, parintii mei erau foarte tineri. Lucrau deja si locuiau, la vremea aceea, impreuna cu bunicii din partea tatalui. Mi s-a spus ca a fost greu pentru mama sa ajunga la maternitate. In oras era mare agitatie, se tragea in oameni. Pe urma lucrurile s-au mai linistit, asa ca de Craciun eram acasa", spune Bogdan. "Parintii mei au si amintiri frumoase din perioada de dinainte de 1989. stiu ca pe atunci totul era mult mai strict. Cred ca pentru noi, cei de acum, viata in acele conditii ar fi fost mult mai greu de suportat", continua tanarul. E presedintele Consiliului Elevilor de la "Carmen Sylva" si, daca stai de vorba cu el, iti dai seama ca aceasta functie nu e intamplatoare. Deloc arogant, Bogdan Copcea se impune imediat. Pana si hainele - elegante - stau pe el mai bine decat pe alti colegi de generatie, fara urma de ostentatie. Cerasela si Bogdan si-au sarbatorit deja majoratele. "Suntem oameni mari", spun amandoi, si rad. Dupa festivitatea de premiere, au stat unul langa altul la spectacolul oferit de elevii de la Palatul Copiilor.