Sumele imense supralicitate sunt suspecte
Incep sa fie semnalate nereguli in derularea IPOCea mai mare oferta publica initiala din Romania s-a incheiat cu cifre colosale. Suprasubscriere de peste 28 de ori, o valoare totala de peste 1,8 miliarde de euro, o treime din lichiditatea pe tot anul, 12.000 de cereri de subscriere, toate acestea indica atat spre un succes fabulos al acestui IPO, dar ridica si multe semne de intrebare. Este Transgaz doar o oferta de listare la BVB sau incepe sa se contureze imaginea unei afaceri profitabile?
Brokerii si analistii pietei estimau, la unison, un grad mare de suprasubscriere, dar nivelul la care s-a ajuns a intrecut orice imaginatie. Investitorul mic va primi pentru 100 de titluri cumparate doar 8, in conditiile in care transa mica a fost suprasubscrisa de 11,4 ori. Aici, lucrurile sunt cat se poate de clare. Omul a stat la coada la ghiseu, a completat cererea si a fost obligat de prospect sa vireze banii intr-un cont. Au fost, spun vocile din piata, si unii care au subscris prin mai multi intermediari, dar asta a derivat si din "foamea de actiuni" a investitorilor si din lipsa de la cota bursei a unor emitenti care sa merite banii lor. Au intervenit bineinteles si problemele vesnice ale functionarilor bancilor romanesti, care din cauza conexiunilor telefonice si a lipsei de profesionalism au intarziat virarea banilor, conform unui caz prezentat de ziarul Bursa.Transa mare este si cea mai dubioasaIn schimb, investitorii institutionali au stat acasa si au jucat banii prin intermediul custodelui. E greu de aflat cum, dar brokerii au si ei metodele lor. Ieri, o voce din piata de capital care a preferat sa isi pastreze anonimatul a explicat cum poate un investitor mare sa declare subscriere de 400 milioane de euro si sa cumpere doar de 10 milioane de euro. De ce nu au depus si institutionalii banii intr-un cont ca sa se asigure transparenta totala a acestor operatiuni? Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare s-a absolvit de orice vina in acest sens, explicand pentru Curierul National ca "in cadrul prospectului de oferta sunt inserate prevederi prin care se acorda tratament egal tuturor investitorilor, acestia putand subscrie in numerar, prin depunerea in conturile colectoare a sumelor aferente, sau folosi serviciile unei banci custode atat pentru transa investitorilor mici, cat si pentru transa investitorilor mari". Deci a ramas la libera alegere a fiecarui investitor mic sau mare sa foloseasca unul din aceste mijloace. Societatile de Investitii Financiare, Compania bulgara de stat Bulgargaz Holding, Banca Transilvania, SSIF Broker Cluj sunt doar cateva exemple din lista de companii, SSIF, fonduri mutuale care au subscris. O alta intrebare se pune in acest caz: cati bani din cei declarati sunt reali?Romanii nu au invatat din greselile de la AlumilProblemele cu ofertele publice in Romania nu sunt deloc recente. Situatia din cazul Alumil, cand CNVM a initiat o investigatie privind subscrierile in cadrul ofertei Alumil, pentru clarificarea sesizarilor primite in legatura cu nerespectarea conditiilor mentionate in cadrul prospectului de oferta publica primara initiala si a sanctiona un numar mare de SSIF ar fi trebuit sa fie invatatura de minte pentru toata lumea. Sunt multe deosebiri, dar si cateva asemanari in aceste doua cazuri, dar cert este ca precedentul exista. Brokerii sunt inca retinuti in a face comentarii privind aceste lucruri. Implicatiile sunt multiple si majore, de la imaginea pietei de capital pana la potentiale sanctiuni. Transgaz ramane un exemplu de succes de pe urma caruia micii investitorii au si de castigat, insa si foarte mult de pierdut.