Tacere la Protocol

In urma cu aproape o luna, Jurnalul National publica articolul "Politia politica sarbatoreste 9 ani de la renastere". Ancheta noastra jurnalistica dezvaluia mecanismul, institutiile, deciziile care erau sintetizate intr-un Protocol de cooperare intre serviciile de informatii si cateva ministere angajate in actiuni de urmarire a unor largi categorii de functionari publici, dar si a oamenilor de afaceri.


Puse sub umbrela luptei anticoruptie aceste actiuni au tintit si tintesc insa cu precadere adeversari politici utilizandu-se dotarile si ofiterii serviciilor secrete. Am asteptat din partea celor care si-au pus semnatura pe Protocolul respectiv sa-si exprime punctele de vedere; am fost convinsi ca institutiile vizate vor reactiona macar de fatada si pentru pastrarea aparentelor sa dezminta ca intelegerile oculte din 1998 au fost rupte.


AMNEZIE. Ca prin minune, nici una din persoanele care au semnat "Protocolul" nu-si mai aduce aminte de el. Mircea Criste, care coordona acel mecanism secret, Ioan Talpes, seful SIE de atunci, Valeriu Stoica, ministrul Justitiei in 1998, Mircea Zarie, adjunct la DNA, Virgil Ardelean, "tatal" dosarelor sunt loviti de amnezie. Nicolae Berechet facea, intr-o declaratie pentru Antena 3, confuzii legate de Unitatea Nationala Interforte si Grupul Operativ Central. Intrebarile insa raman.


Cine si-a asumat desfiintarea acelui Protocol, devenit "caduc" in opinia ministrului de Interne?Cine a preluat arhiva Grupului Operativ Central?Cine a facut verificarea financiara a cheltuielilor executate in baza Protocolului?Cine a preluat dotarile tehnice ale Grupului Operativ Central, achizitionate conform Anexei publicate in Jurnalul National din 11 noiembrie a.c.?Cine foloseste ofiterii acoperiti, care au activat sub comanda Grupului Operativ Central?
Sunt intrebari la care asteptam raspuns de la institutiile, care au avut raspunderi potrivit Protocolului din 1998: Ministerul Internelor si Reformei Administrative, SRI, SIE, Ministerul Justitiei, Ministerul Economiei si Finantelor.


TEHNICI. Confuziile deliberate in folosirea ofiterilor acoperiti permit utilizarea acestora in operatiuni de "infundare" a adversarilor politici, in care s-a specializat DNA. Am relatat tot in articolul citat cazul trio-ului Octavian Cretu-Ioan Paun-Adrian Vilau, folosit in Dosarul Zambaccian. Cretu, presedinte la Romaqua Group, prieten al "consulului" Paun din Hong-Kong se ofera voluntar sa-l scoata pe seful lui "diplomat" din calitatea de invinuit la DNA inregistrand o discutie cu Adrian Nastase. SIE nu a comentat cazul desi mass-media a afirmat ca "triunghiul" avea epoletii ascunsi in scriptele institutiei.


IMOBILIAR. Un alt dosar DNA cu trimitere spre Octavian Cretu devine sensibil pentru SIE. Primarul din Sebes si 16 consilieri locali sunt obiectul cercetarilor DNA pentru vanzarea la un pret de nimic a 24 de hectare pe care se ridica fabrica de bere a grupului Romaqua Borsec, prezidat de Octavian Cretu. O inlantuire dubioasa intre primarul Dancila, un om de afaceri local poreclit "Niki Ardeal", distribuitor de ape Borsec si beneficiarul terenului, este in atentia procurorilor. Vom reveni, nu inainte de a sublinia inca o data cazurile "sulfuroase" ce-si intind miasma asupra SIE.

---

Despre autor: