Basescu se rafuieste cu toata lumea

Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, ca, daca ar fi promulgat modificarile Cpp, ar fi iesit de sub urmarire penala persoane precum Patriciu, Tender, Nastase, Seres, Pacuraru, Chiuariu, Nagy, Remes, Mihailescu, apreciind ca tinta actului normativ era "clientela politica".Presedintele Traian Basescu a declarat, marti, la Cotroceni, dupa ce a cerut ziaristilor sa inchida camerele, ca restrangerea anchetei la doar 6 luni, prevazuta in modificarile CPP si CP "ar fi fost interesanta si pentru dosarul Flota", precizand insa ca interesul sau este ca dosarul sa fie lamurit.

"Chestia cu 6 luni, va rog sa ma credeti, ar fi fost interesanta si pentru dosarul Flota, dar interesul meu este ca acest dosar sa fie lamurit de procurori si in instanta. As vrea sa-i vad si pe ceilalti care beneficiaza de acest lucru cum striga ca este nedreapta prevederea din noul Cod Penal de a avea dreptul de a face urmarire penala doar 6 luni", a spus Basescu, aratand ziaristilor o hartie pe care erau scrise numele celor mentionati in timpul declaratiei.

Dupa aceste cuvinte, Traian Basescu a spus ca a dorit sa precizeze acest lucru si le-a urat ziaristilor "o seara buna". Declaratie de presa a presedintelui Romaniei, Traian Basescu"Am considerat ca este obligatoriu sa fac o declaratie publica, legata de cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala,

Modificarile cererii de reexaminare sunt urmatoarele: Modificarile aduse Codului de procedura penala vizeaza in principal subordonarea interesului public de aflare a adevarului in cauzele penale, catre interesul personal al celor cercetati sau judecati in legatura cu savarsirea de infractiuni.

Este o actiune fara precedent, in istoria juridica a Romaniei, cand un Parlament subordoneaza interesul public interesului presupusului infractor.

In ceea ce priveste modificarile aduse Codului de procedura penala as vrea sa merg dincolo de aporecierile care sunt de ordin tehnic si uneori voi recurge la a exemplifica efectele.

Consider ca mai de graba ar fi fost de dorit ca modificarile la Codul de procedura penala sa stabileasca cu acuratete drepturile si garantiile procesuale ale persoanelor vatamate prin savarsirea de infractiuni. Din pacate acest aspect nu a reprezentat o preocupare semnificativa a legislativului. Spre exemplu ar fi fost extrem de important daca in interiorul Legii am fi avut indicatiile precise cum este protejata comunitatea daca un primar fura? Nu! Codul de procedura penala se ingrijeste de cum il protejeaza pe primar, daca el fura din banii comunitatii. La fel ar fi fost interesant sa aflam din Codul de procedura penala cum este protejata natiunea romana daca un m inistru fura. Noi aflam din acest cod cum este protejat ministrul si se ridica tot felul de ingradiri in a se desfasura ancheta. De asemenea, era foarte important daca am fi putut afla cum este protejat un patron care este furat de salariat. Noi aflam aici cat de bine poate fi protejat salariatul care fura. De asemenea era extrem de important sa vedem care sunt drepturile drepoturile unui cetatean, in casa caruia, prin efractie, un infractor intra pe timp de noapte si ii fura bunuri sau il agreseaza. Nu ! Noi aflam cum este protejat interesul infractorului care a intrat in casa. Sau pur si simplu sa aflam cum este protejat un cetatean caruia i se fura portofelul in autobuz. Nu! Noi aflam cum este protejat cel care fura.

Aproape toate modificarile aduse Codului de procedura penala prin legea transmisa spre promulgare vizeaza accentuarea drepturilor persoanelor invinuite sau inculpate in cauze penale si implica restrangerea grava a prerogativelor organelor judiciare insarcinate cu cercetarea si judecarea acestor cauze.

Aceasta restrangere este extrem de periculoasa pentru ca afecteaza eficacitatea activitatii organelor judiciare si submineaza capacitatea acestora de a afla adevarul in cadul procesuelor penale. Astfel de initiative sunt de natura sa genereze o disolutie a autoritatii institutiilor statului si sa blocheze activitatea de cercetare si urmarire penala.

Argumentez aceste afirmtii cu cateva prevederi din noul Cod de procedura penala. De exemplu, interceptarile nu s emai pot efectua decat dupa inceperea urmaririi penale, dar in acest moment persoana trebuie sa fie informata de investigator. Din acest motiv, prin interceptari este putin probabil sa se mai obtina informatii relevante pentru ancheta, atata timp cat persoanele investigate suntprevenite. Va dau un exemplu. Un cetatean care intra pe teritoriul Romaniei, fie el strain sau roman, despre care, din informatii de la institutii omoloage, institutiile statului roman primesc informatia de suspiciune pentru posibile acte de terorism. Acest cetatean nu poate fi pus sub supraveghere pana cand nu i se aduce la cunostinta ca a fost pus sub urmarire penala. Astfel de prevederi din Codul de procedura penala sunt de natura sa afecteze inclusiv securitatea nationala a tarii.

Dar au mers pana acolo incat au acceptat astfel de prevederi ca sa isi poata proteja clientela politica fara sa le pese de importanta actului lor pentru securitatea nationala. Un alt exemplu: limitarea duratei anchetei penale la 6 luni, cu posibilitatea de prelungire doar in circumstante exceptionale. Acest lucru este o piedica uriasa in investigarea eficienta a infractiunilor complexe de criminalitate organizata, coruptie si infractiuni economice.

Anchetele in aceste dosare sunt prin natura lor indelungate, iar aceasta limitare va duce la imposibilitatea organelor de urmarire penala de a aduna probe suficiente. Ne aflam in situatia unei incercari de blocare a anchetelor penale in dosare complexe. V-as da doar un exemplu de ce se intampla intr-o tara europeana. Ati aflat zilele trecute ca o structura mafiota din Italia a fost in sfarsit probata de carabinieri dupa 12 ani si s-au produs arestarile zilele trecute. Ce ar fi ca italienii sau orice tara civilizata sa aiba astfel de limitare la anchete timp de 6 luni?

Dar daca venim aici, la noi acasa, numai din dosarele publice va pot spune ca daca as fi promulgat aceasta lege astazi ieseau de sub urmarire penala domnul Patriciu, domnul Tender, domnul Mazare, domnul Adrian Nastase, domnul Codrut Seres, domnul Remes, domnul Pacuraru, domnul Chiuariu, domnul Nagy, domnul Serban Mihailescu si multi altii.

Tinta acestei modificari la Codul de Procedura Penala a fost clientela politica. O alta modificare care vine sa argumenteze interesul politic al modificarilor la Codul de Procedura Penala este cea care vizeaza cresterea valorii de la care se poate vorbi despre generarea unor consecinte deosebit de grave. De la 200 de mii de lei pana la 30 de milioane de lei, deci pana la aproape 10 milioane de euro. Acest lucru face ca foarte multe dosare aflate acum pe rol, in care s-au produs evaziune fiscala, delapidari pana la 10 milioane de euro sa ramana in afara posibilitatii de a mai fi sanctionate de instante.

Imaginati-va doar, perioada de investigatie a unei evaziuni fiscale de 10 milioane de euro: perioada de judecata la judecatorie dureaza un an, un an si jumatate sau chiar doi ani, apoi un an, un an si jumatate apelul la Curtea de Apel, si urmeaza Curtea Suprema de Justitie. Astfel, toti cei care au delapidat pana in 10 milioane de euro se pot culca linistiti daca maine s-ar promulga acest Cod de Procedura Penala.

O alta prevedere din noul Cod Penal. Oricare parte din proces poate cere efectuarea unor expertize, iar solicitarea este obligatoriu a primi raspuns pozitiv. Pana acum, necesitatea de a efectua expertize era evaluata de catre judecator sau de catre procuror pentru a se evita tergiversarea nejustificata a procesului penal. Acum, administrarea acestei probe devine obligatorie prin simpla cerere a partii care o solicita. In dosarele in care sunt investigate mai multe persoane, acestea vor putea solicita pe rand efectuarea de expertize, prelungind la infinit procesul penal.

Un alt exemplu este unul care va priveste si contravine unor norme CEDO. Sanctionarea cu inchisoare a jurnalistilor pentru difuzarea de inregistrari audio sau video in care sunt relatate presupuse fapte infractionale ale unor persoane. Din acest punct de vedere, practica CEDO este constanta in sensul ca inregistrarile pot fi difuzate pe criteriul interesului public, care primeaza in acest caz fata de interesul privat. O astfel de prevedere contravine oricarei norme de aparare a interesului public.

Acestea sunt doar cateva din modificarile aduse Codului de procedura penala si din care se poate observa in special interesul legiuitorului pentru protejarea drepturilor persoanelor suspectate de savarsirea unor fapte penale, nu si protejarea drepturilor persoanelor vatamate prin savarsirea de infractiuni

De aceea, am solicitat Parlamentului reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, in sensul pastrarii intacte a prevederilor din aceasta Ordonanta."
declaratie de presa - www.presidencz.ro


Ovidiu Tender: "Cred ca domnul presedinte a fost gresit informat in ceea ce ma priveste. Modificarile propuse nu ma avantajeaza, intrucat nu am facut nimic ilegal. Pe de alta parte, eu nu stiu despre mine ca as putea sa elaborez sau sa influentez elaborarea de acte normative."


Neconstitutionalitate cu bataie lungaCurtea Constitutionala a decis ieri ca avocatii invinuitilor sau inculpatilor au dreptul sa participe la toate actele de urmarire penala efectuate de procurori impotriva clientilor lor.

Judecatorii au stabilit astfel ca actualul articol din Codul de Procedura Penala, care restrange acest drept al aparatorului doar la acela de a participa la actele care implica audierea sau prezenta acuzatului, incalca Legea fundamentala.

Problema a fost analizata de Curte dupa ce a fost invocata in procesul penal de coruptie al fostului procuror Ioan Ciofu. Avocatii acestuia au sustinut in septembrie anul acesta la instanta suprema ca articolul 172 alineatul 1 din Codul de Procedura Penala restrange un important aspect al dreptului la aparare.

Ca si in cazul altor decizii ale Curtii Constitutionale, cea de ieri ar putea determina numeroase restituiri la Parchet a dosarelor in care avocatii nu au putut participa la toate actele efectuate de anchetatori. Potrivit legislatiei romane si europene, actele efectuate cu incalcarea dreptului la aparare sunt lovite de nulitate.Miruna Pasa Petru

---

Despre autor: