Nascuta in Bucovina, Ana Ciobanu, cantareata, balerina si actrita, a imbinat toate aceste calitati si si-a dedicat viata artei...     Ana Ciobanu, sotia regizorului Savel Stiopul, care ne-a parasit in urma cu putin timp, a primit de la ursitoare darul creatiei. Actrita, cantareata, dansatoare, Ana Ciobanu a impletit stradania, daruirea, perseverenta cu flacara creatiei si dragostea pentru arta. Artista Ana Ciobanu, modesta prin educatie si constructie, ne-a impartasit din amintirile sale de viata, nedorind sa foloseasca multe cuvinte, de aceea am cazut de acord ca munca si creatiile sale sa vorbeasca in locul sau. Doar cand vorbeste despre sotul ei, Savel Stiopul, disparut la 81 de ani, cuvintele nu contenesc sa apara pe buzele sale. Avea cineastul un soi de nebunie si un sambure de indrazneala, ne-a declarat Ana Ciobanu, amintind ca la data de 21 noiembrie 2007 Cinemateca a programat un omagiu adus marelui regizor la care sunt invitati toti cei care l-au apreciat si nu numai. Vrajitoarea. Povestea a inceput in anii a€™60, cand o fata cu parul lung, blond si ochi albastri flirta cu muzica si dansul. Privind fotografiile acelei perioade, ramai fara cuvinte. Cum sa scrii despre chipul acela pe care fiecare vibratie interioara lasa un semn apasat?! O fire generoasa, calda. Memoria peliculei ne restituie fascinatia ei ciudata, tacerile ei de gheata cateodata, dar de fiecare data o Ana Ciobanu in ipostaza cea mai umana, cea mai vibranta, aceea de a canta, de a trai si de a iubi oamenii. In perioada adolescentei sale, pe marile ecrane rula un film cu Marina Vlady, care se numea "Vrajitoarea". Asemanarea dintre Ana si Marina Vlady era frapanta, de aceea toti ii spuneau Vrajitoarea. Bucovina. Ana Ciobanu s-a nascut Ana Tania Antonov, pe plaiuri cu oameni incredibili, in Bucovina. A inceput sa apara in spectacole cand avea 15 ani, la ansamblul "Ciprian Porumbescu" din Suceava. Intai a fost in ansamblul de muzica populara, apoi actrita si dansatoare. Maestrul de balet Viorel Vatamaniuc a sfatuit-o la primii pasi in dans. Cand a cantat prima oara, a fost asa cum se intampla marilor spirite, o coincidenta sau conjunctura fericita: lipsea solista. Fireste, Ana stia toate cantecele, iar regizorul de culise, care o ascultase cum fredona melodia, i-a soptit: "Du-te la microfon!". S-a dus, a intrat pe scena, dar si in ritmul melodiei pe care orchestra o repeta. Sergiu Malagamba, sosit la Suceava pentru a dirija un concert, era in sala. Uimit ca Ana a intrat exact pe ritm, acesta a spus: "Ia mai cantati o data". Cand a vazut ca Ana stie bine notele, Sergiu Malagamba i-a incredintat pe loc patru melodii. De atunci, Ana Ciobanu a studiat tot timpul, a cautat piese noi, modalitati de exprimare artistica, s-a interesat foarte mult de jazz, dar si de blues. I-a avut ca profesori de canto pe Edmond Deda, Camelia Dascalescu si Gaby Pascu. Mai tarziu a venit la "Constantin Tanase" din Bucuresti, in calitate de balerina. A facut numeroase turnee la Budapesta, München sau Moscova. Sub indrumarea distinsei profesoare Mia Teaha, a inregistrat la radiodifuziunea bucuresteana piese remarcabile, "Casa din padure", de Nino Ferer, "Ganduri", de S.M. Smille, "Vechiul port", a lui Johnny Raducanu, "Inima de artist", de Radu Serban, "Florile indragostite", a lui Aurel Giroveanu, "Glasul serii", Ion Cristinoiu. A cautat sa emotioneze oamenii, sa redea duiosia sufletului omenesc si a avut o pasiune extraordinara pentru munca in film, in dans, in muzica. Fata modesta, cu ochi albastri si o dragoste de munca pe care doar vedetele adevarate o au, nu a uitat niciodata de unde a plecat si nici cat de grea este ascensiunea. Asa-zisele noastre vedete, aparute ca si ciupercile dupa ploaie, nu stiu ce inseamna dragostea pentru cantecul romanesc. Ana Ciobanu a facut din melodia "Graiul romanesc" o emblema. Oamenii o aplaudau de fiecare data, rasplatind-o pentru daruirea sa pe scena.     Sublimul. Talentul de actrita i-a fost bine pus in valoare de Malvina Ursianu sau Savel Stiopul in cateva filme memorabile precum  "Figurantii", "Agentul straniu", "O lumina la etajul X", "Ultimele zile ale verii", "Falansterul". Casatoria cu Savel Stiopul a ajutat-o sa gaseasca calea spre bucurie, spre implinire sufleteasca, spre traire prin arta pentru arta. Impreuna au alcatuit o familie in permanenta lupta pentru frumos. La disparitia sa fizica, Savel Stiopul a lasat in urma o sotie neimpacata. Chipul frumos, in ciuda trecerii timpului, al Anei Ciobanu aminteste ca filmul nu acuza, el pune intotdeauna intrebari. Filmele in care artista a jucat au facut acest lucru pe deplin si forta sa creatoare provine din credinta in rostul sau ca artist. Cunoscutul critic muzical Daniela Caraman Fotea facea o schita de portret Anei Ciobanu: "Mi-a atras atentia inca de la debut ei, se detasa din ansamblul Teatrului «Constantin Tanase» prin motivatia care ii insotea fiecare aparitie: niciodata sugerand obligatia contractuala de serviciu, intotdeauna oferind cizelarea evolutiei pregatite minutios, cu respect fata de actul artistic. A parcurs o viata de munca impotriva curentului, adesea ostil, venit din ambianta scenei. Fara abandon sau descurajare, a mers pe drumul ales cu sacrificii doar de ea stiute si perpetua dorinta de perfectionare".