O formidabila presiune geopolitica impinge catre o lume fara poli, care nu va fi nici unipolara, nici multipolara. Lumea haosului strategic, in care alaturi de supraputeri si puteri au aparut tot felul de actori nonstatali si nonconventionali. Acestia nu se supun nici unilateralismului american, nici multilateralismului comunitatii internationale a statelor.
Pana la atentatul din 11 septembrie 2001, echilibrul sau dezechilibrul dintre state reprezenta cadrul geopolitic normal. Acesta a fost puternic alterat datorita aparitiei si proliferarii unor organizatii ale societatii civile, organizatii nonguvernamentale si transnationale, - caci ce altceva sunt organizatiile teroriste?, -- care nu mai asculta de regulile diplomatice sau ale relatiilor internationale dintre state. America este tinuta in sah de organizatii teroriste dintre care Al-Queda este doar cea mai cunoscuta, Rusia nu face fata organizatiilor teroriste cecene si altor organizatii extremiste de pe propriul sau teritoriu national, Uniunea Europeana poate fi aruncata in aer daca nu gestioneaza eficient soarta milioanelor de islamisti a caror cultura politica este cel putin divergenta fata de sistemul democratic liberal.
Exista prejudecata ca actuala destructurare a ordinii geopolitice de dupa Razboiul Rece si-ar avea originea in esecul americanilor din Irak. Nu se intelege faptul ca ajungeam la acelasi deznodamant ori la unul si mai dezastruos, chiar daca americanii interveneau altundeva decat in Irak sau Afganistan sau chiar daca nu interveneau deloc, niciunde. Amenintarea la adresa echilibrului geopolitic interstatal vine din partea unor actori politici nonstatali, care vor sa puna capat existentei unor state, culturi si civilizatii care vin in contradictie cu preceptele lor religioase radicale.
Nu este vorba despre un esec al democratiilor liberale occidentale, ci de faptul ca din punct de vedere geopolitic ele si-au atins limitele. La fel de importanta precum discutia cu privire la noua geopolitica este si cea cu privire la noua ordine politica a lumii. Ceea ce se petrece in mai multe parti ale lumii reprezinta punerea sub semnul intrebarii a tezei cu privire la universalitatea democratiei. In Rusia, "tarul" Putin se bucura de sprijinul populatiei, care nu-si face prea mari griji cu privire la incalcarea libertatilor individuale de catre stat. In China, au fost primiti in Partidul Comunist mai multi multimilionari si miliardari capitalisti. A vorbi despre perspectivele democratiei liberale in lumea araba sau chiar in lumea larga islamica pare acum o gluma. Pe mapamond, renasc extremismul de stanga, comunist (cu Hugo Chavez si alti dictatori latino-americani, cultul lui "Che Guevara", renasterea maoismului) si extremismul de dreapta, fascist sau neofascismul (vezi islamo-fascismul).
Subminarea actualei ordini geopolitice de catre forte nonstatale si ideologii radicale este preludiul la razboaiele viitorului. La sfarsit, va fi un Nou Ev Mediu, unul supertehnologizat, in care globalizarea va fi doar una virtuala. Statele puternice sau confederatiile bine organizate vor domina regiuni intinse, dar la nivel global va fi anarhie.