Razboiul politic Basescu - Tariceanu, care a polarizat clasa politica pro sau contra unui individ - in cazul de fata seful statului -, scoate la lumina un sistem intitulat democratic, in care insa tocmai fundamentele democratiei - legile si institutiile - sunt subrede, pornind chiar de la Constitutie, care nu lamureste raportul dintre presedinte si premier.  Anii petrecuti sub comunism, dictatura lui Nicolae Ceausescu par sa nu fi lecuit inclinatia romanilor - deopotriva alegatori si alesi - catre un "tatuc". Cu acest termen a fost caracterizat Ion Iliescu in toate cele trei mandate ale sale, Emil Constantinescu a fost conturat de strategii sai electorali drept un nou Cuza, care sa faca dreptate norodului tot umbland incognito prin tara cu ocale de masurat corectitudinea, in timp ce imaginea de "comandant" a fost un pilon important al campaniei lui Traian Basescu, pentru ca acum seful statului sa se legitimeze ca luptator suprem impotriva oligarhilor de care jura sa scape poporul. Zilele acestea, mai mult ca oricand in ultimii 17 ani, scandalul politic a scos la iveala defectiunile sistemului asa-zis democratic. Intr-un stat democratic, dezbaterea s-ar concentra pe legi - care sa nu fie schimbate in fiecare an sau in fiecare guvernare - si pe functionarea institutiilor. Pe cand Romania lui 2007 este rupta in favoarea sau impotriva unui personaj: Traian Basescu, in timp ce legile sunt confuze, iar institutiile de mucava. Cu ce ne-am ales din razboiul politic care a acaparat intreaga atentie?  CONSTITUTIA. Am aflat cu acest prilej ce efecte are faptul ca Romania nu este nici cal, nici magar, nici republica prezidentiala, nici parlamentara, iar raporturile dintre seful statului si guvern sau Parlament sunt neclare. Constitutia prevede, la articolul 109, ca "Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate". Motivarea Curtii Constitutionale in cazul suspendarii presedintelui vine insa cu o noua abordare, consfintind practic rolul de "jucator" pe care si-l aroga Traian Basescu. Astfel, potrivit Curtii, "prerogativele constitutionale, ca si legitimitatea democratica pe care i-o ofera alegerea lui de catre electoratul intregii tari ii impun presedintelui Romaniei sa aiba un rol activ, prezenta lui in viata politica neputand fi rezumata la un exercitiu simbolic si protocolar", ridicandu-se insa un alt semn de intrebare: este presedintele, indiferent ce nume poarta, ales de electoratul intregii tari?  CAZUL CIOROIANU. Si, desi presedintele propune Parlamentului un premier, iar acesta este cel care isi alege ministrii pe care sa-i supuna votului Legislativului, cazul Cioroianu ne-a mai pus in fata unei probleme: daca asa stau lucrurile, de ce presedintele sa fie cel care numeste, prin decret, si revoca ministri? Si ce se intampla daca nu vrea sa numeasca pe cine vrea premierul? Curtea Constitutionala a raspuns in cazul de fata ca presedintele nu are drept de veto, dar poate cere premierului sa renunte la propunerea facuta atunci cand constata ca nominalizatul nu indeplineste conditiile legale pentru functia de ministru. Si daca premierul nu vrea?  Un lucru similar se intampla in cazul numirii ambasadorilor, vazuti ca instrumente de aplicare a politicii externe, de care responsabil ar fi seful statului, cu toate acestea cel propus sa devina ambasador trebuie sa obtina avizul prim-ministrului.  SUSPENDAREA. Tot Constitutia, in cazul suspendarii sefului statului, stabileste, la articolul 95, ca Parlamentul poate decide acest lucru in cazulin care presedintele savarseste fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, lasand nedefinita notiunea de fapte grave. Face acest lucru Curtea Constitutionala in motivarea de saptamana trecuta, dar nu exhaustiv: "Pot fi considerate fapte grave de incalcare a prevederilor Constitutiei actele de decizie sau sustragerea de la indeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care presedintele Romaniei ar impiedica functionarea autoritatilor publice, ar suprima sau ar restrange drepturile si libertatile cetatenilor, ar tulbura ordinea constitutionala ori ar urmari schimbarea ordinii constitutionale sau alte fapte de aceeasi natura care ar putea avea efecte similare". Articolul constitutional mai are insa o hiba: el lasa deschisa posibilitatea ca Parlamentul sa-l pastreze in functie pe seful statului desi acesta incalca Constitutia.  Pe de alta parte, in chestiunea suspendarii sefului statului pe motiv de incalcare a Constitutiei, Curtea Constitutionala emite doar un punct de vedere consultativ, in timp ce, daca este sesizata cu o lege oarecare, avizul sau este definitiv si obligatoriu pentru parlamentari.  LEGEA REFERENDUMULUI. Mergand pe acest fir, Legea referendumului ne lasa si ea in coada de peste cand vine vorba despre demiterea presedintelui, in urma consultarii populatiei. Legea prevede ca referendumul nu este valid decat daca se prezinta la urne jumatate plus unu dintre alegatorii inscrisi pe liste electorale. Daca nu se prezinta si referendumul e invalidat, ce se intampla? Legea nu prevede, iar constitutionalistii interpreteaza ca presedintele ramane in functie.  CURTE SANTAJATA, PARLAMENT DE INFRACTORI. Celalalt pilon al democratiei, institutiile statului, a fost si el dinamitat in nesfarsitul razboi politic. Potrivit declaratiilor intaiului om in stat, presedintele tarii, Romania ar fi condusa in prezent de un Consiliu de Administratie al oligarhilor, nu de un Guvern. Tot al a acuzat Parlamentul ca face legi pentru infractori. Parlamentul, o permanenta ciuca bataii, indiferent de cine castiga alegerile, terfelit public, ingenuncheat prin ordonante de urgenta si asumari de raspundere pe cele mai importante legi. Anul trecut a impartit acest rol cu CNSAS, institutia infiintata pentru a demarca agentii si colaboratorii fostei Securitati, dar careia nici pana acum nu i s-au predat toate dosarele - fapt demonstrat de biletelul scris de prim-adjunctul SRI Florian Coldea, in ciuda asigurarilor date de seful statului -, in timp ce si acelea primite sunt inutilizabile in absenta cartotecilor, instrumentele de cautare rapida. Credibilitatea demersului CNSAS a fost stirbita si din interior de deciziile pe care membrii Colegiului le-au luat azi, pentru a le schimba la 180 de grade maine. In fine, tot cazul "Suspendarea" a pus sub semnul intrebarii si activitatea Curtii Constitutionale, pentru ca cea a SRI - cealalta jumatate implicata in poveste - era deja cocosata de poveri si vechi, si noi. Liderul PSD, Mircea Geoana, a aruncat pe piata un biletel scris de prim-adjunctul SRI Florian Coldea, care arata ca acesta a comandat cautarea in arhive a dosarelor judecatorilor de la Curtea Constitutionala si l-a acuzat pe presedinte ca ar fi santajat Curtea cu aceste dosare pentru a obtine un aviz favorabil. Judecatorii au negat santajul, Coldea si-a recunoscut biletul...   PNL SE GRABESTE CU LEGILE SIGURANTEI SI CAUTA SEF LA SIE