Pietroasele este un sat,
dupa cum ii spune si
numele, de pietrari.

Meseria traditionala a acestor locuri a facut posibila descoperirea, in 1837, a celui mai important si renumit tezaur de la noi, ""Closca cu puii de aur"".
Legendele locului spun ca Ion Lemnaru si Stan Avram, socru si ginere, sapau pentru a scoate piatra ce urma sa ia drumul Buzaului, spre a fi folosita la construirea noii cladiri a Seminarului, cand au dat de tezaur. Un an, pietrarii au ascuns comoara in podul casei lor. Se spune ca aceasta ar fi fost compusa din 22 de piese ce cantareau cateva zeci de kilograme de aur. Un antreprenor pe nume Anastase Tarba Verusi, venit la Pietroasele pentru a repara podul de peste Calnau, i-a convins pe pietrari sa-i dea una dintre piese spre evaluare. In cele din urma, ii convinge pe cei doi localnici sa-i vanda intreg tezaurul contra sumei de 4.000 de piastri, bani pe care ii primise de la autoritati pentru lucrarile de reparatie a podului. Verusi ""marunteste"" cu toporul o parte dintre piese, pentru a nu atrage atentia asupra sa. Autoritatile afla de existenta comorii, pe care o recupereaza partial (12 din 22 de piese) in 1839. In 1917, tezaurul este depozitat la Moscova, impreuna cu tezaurul tarii, unde ramane pana in 1956. Astazi, ""Closca cu puii de aur"" este expusa la Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti.
IN PUSTIU. Pietroasele pastreaza amintirea fabuloasei descoperiri printr-un mic ""monument"" de piatra care pomeneste numele pietrarilor ce au gasit tezaurul. La inceputul acestei luni cateva fundatii din judetul Buzau au organizat o actiune prin care au comemorat 1.900 de ani de la moartea lui Decebal, chiar pe dealul care a tinut ascunsa comoara. Un tedeum in pustiu, de pe urma caruia nu a mai ramas nici izvorul ce innobila monumentul. Tezaurul de la Pietroasele a secatuit, la fel cum de seceta este amenintat si celalalt ""tezaur"", celebru in zona, al vinului. De cativa ani, acesta este tot mai greu de obtinut: viile au degerat in ultimii ani.