Piata - Harta creditelor si a economisirii

Capitala este de departe cea mai importanta piata a bancilor din Romania. Aproape 45% din activitatea de creditare si de atragere de disponibilitati a bancilor se desfasoara in Bucuresti.

Din punct de vedere valoric, Bucurestiul valoreaza in afacerea bancilor cam cat zece dintre cele mai bine plasate zece judete, potrivit datelor furnizate de Banca Nationala a Romaniei in studiul ""Comportamentul financiar al populatiei si agentilor economici in profil teritorial"". La capitolul carduri, diferentierea este ceva mai mica. Chiar si aici, Capitala face cat judetele Cluj, Timis, Brasov, Iasi, Constanta si Arges la un loc. Mai precis, aceste judete totalizeaza 1,64 milioane de carduri, in timp ce in Bucuresti si in Ilfov sunt 1,698 milioane de carduri.
PRAPASTIE. Aproape 57% din disponibilitatile in lei ale populatiei, pastrate in banci, sunt ale clientilor din Bucuresti. Activitatea de creditare este concentrata si ea tot aici. Aproape o treime din creditele in lei, din punct de vedere valoric, este data in Capitala, in timp ce creditele in valuta merg in proportie de 47% la clientii din Bucuresti.
CONCENTRARE. Capitala este importanta nu numai datorita pietei de peste doua milioane de locuitori, dar si prin concentrarea de capital. Cel mai popular mijloc de economisire al populatiei este reprezentat de disponibilitatile in lei la termen. Acestea sunt de aproape 2.000 de lei noi pe cap de bucurestean, de doua ori mai mult decat media judetului Cluj, urmatorul plasat. O diferenta importanta se observa si intre locul doi si trei, Brasovul fiind cu aproape 100 de lei in urma Clujului. Intre primul si ultimul clasat diferenta este de aproape 700%. Giurgiu, Vaslui, Mehedinti, Caras-Severin si Botosani incheie clasamentul cu economii de 287-360 lei noi pe cap de locuitor.
Activitatea bancilor a inregistrat anul trecut progrese importante. Disponibilitatile in lei ale populatiei la banci s-au dublat. Mai precis, acestea au crescut cu 108,92%. Creditul de consum a crescut cu 99,4%. Masurile BNR luate pentru a limita cresterea creditului in valuta in ultima parte a anului nu s-au facut simtite. Acesta a crescut cu 103%, mai repede decat cel in lei (97,78%).
PREFERINTE. Optiunea clientilor in privinta creditarii este clara. Creditul de consum se face in lei, iar cel imobiliar sau ipotecar se face in valuta. Proportia acestora este de 70%, respectiv 89% din total. Creditul imobiliar este insa de trei ori mai mic decat cel de consum, respectiv de 52,4 mii de miliarde lei vechi fata de 156 de mii de miliarde.

DISTRIBUTIA CARDURILOR BANCARE

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe