Sa fie retinut!
Emil Cioran aparea, in majoritatea cataloagelor emigratiei romane &icir c;ntocmite de catre Securitate, cu indicatia expresa: “In caz de identificare sa fie retinut!” Asta daca ar fi intentionat sa revina in Romania. In viziunea serviciilor secrete comuniste, era un legionar care participase activ la rebeliunea din 1941.
Chiar daca Cioran plecase din tara in 1937, in opinia ofiterului care-i intocmise fisa, fusese legionar sau simpatizant al miscarii. Asa ca musai trebuia sa fi luat parte la rebeliunea legionara. Securitatea il percepea pe Cioran ca pe un periculos legionar, dar, in acelasi timp, si ca pe un profitor al regimului Antonescu, care-i oferise functia de consilier la Legatia romana de la Vichy (Franta). Adicatelea, Cioran luptase cu arma in mana impotriva armatei romane in timpul rebeliunii legionare careia i-a pus capat maresalul Antonescu. Apoi, drept “recompensa”, seful statului de atunci l-ar fi trimis pe Cioran intr-o functie diplomatica in Franta. Absurd!
Agent anglo-american
Numele lui Emil Cioran aparea pentru prima data in documentele Securitatii in anul 1951. Atunci s-a intors din Franta o anume Constanta Olaru, care, in timpul unei anchete deosebit de dure, vorbise despre filozof ca despre un om de mare inteligenta si cultura, pe care “nu-l intereseaza nimic in afara de stiinta lui” . Insa Securitatea se incapatana sa il considere in continuare pe Cioran un individ care complota permanent impotriva regimului de la Bucuresti si, pe deasupra, un temut “spion anglo-american”. Prin urmare, agentii romani din Franta au primit ordin sa nu-l scape din ochi pe Cioran, dar toate relatarile acestora il descriau pe filozof drept un om care nu are nici o tangenta cu politica.
Cioran, despre doctrina legionara si sculament
In 1972 a explodat “bomba”. Editura Europa tocmai publicase volumul “Convorbiri cu Emil Cioran”, semnat de Francois Bondy, unde erau consemnate parerile deloc magulitoare ale lui Cioran legate de Garda de Fier. Cioran ii numea pe gardisti, din randurile carora sustinea ca nu facuse parte, ucigasi macedoneni prin care se exprima mahalaua romaneasca, iar pe Zelea Codreanu il asemuia cu un hatman ucrainean. In discutiile cu Bondy, Cioran afirma ca Garda de Fier a fost mai degraba o secta dementa decat un partid, conchizand ca intelectualii, indeosebi cei de la sate, se indreptasera catre miscarea legionara pentru ca o percepeau” ca doctoria tuturor relelor, a plictisului, ba chiar a sculamentului...”
Dialogul dintre Cioran si Bondy, atent monitorizat si de catre Securitate, a inflamat pe multi dintre emigrantii romani din Occident, care au considerat ca filozoful isi reneaga trecutul intr-un mod incalificabil. Un virulent atac impotriva lui Cioran a venit din partea lui Eugen Lozovan, in revista romaneasca “Stindardul” din Munchen. Culmea ironiei, autorul articolului fusese, inainte de a emigra in Occident, activist comunist in cadrul Uniunii Tineretului Muncitor (UTM).
Despre autor:
Sursa: Gardianul
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
🎦 Smart Products, afacerea care caută mereu cele mai noi tehnologii în lume
Sursa: start-up.ro
-
Săptămâna filierelor de producători locali în Auchan: ce găsim la raft...
Sursa: retail.ro
-
Am obosit s-o iau mereu de la început
Sursa: kudika.ro
-
Ce spun nutriționiștii despre legumele și fructele cu pesticide: E mai rău...
Sursa: garbo.ro
-
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din PIB după primul trimestru
Sursa: futurebanking.ro
-
Programul mallurilor din București de Paște, în 2024: AFI Cotroceni va fi...
Sursa: wall-street.ro