Daca vrei sa spui in doar cateva cuvinte ce fel de caricaturist e Ion Barbu, e suficient sa observi ca-si publica desenele in antologii si la Humanitas. E ca si cum s-ar spune despre mine ca-mi public povestirile si la Gallimard. Ion Barbu a reusit a
Daca vrei sa spui in doar cateva cuvinte ce fel de caricaturist e Ion Barbu, e suficient sa observi ca-si publica desenele in antologii si la Humanitas. E ca si cum s-ar spune despre mine ca-mi public povestirile si la Gallimard. Ion Barbu a reusit acest lucru si pentru ca si-a propus, ca analist politic in registrul ironiei, sa ramana in constiinta natiei cu o opera, nu doar cu cele mai multe caricaturi publicate. A indraznit acest lucru. Caricaturisti buni si foarte buni, premiati in toata lumea, avem cati sa-i aduni intr-o Uniune, dar nu stiu care dintre dansii se socoteste la modul grav si autor. Nu autor de caricaturi, ci autor pur si simplu definit printr-o creatie cu accent ideatic si stilistic, asa cum sunt romancierii, pictorii, compozitorii. Antologii ale celor mai bune caricaturi de-ale lor si-au tiparit cei mai multi dintre colegii de breasla ai lui Ion Barbu, insa nici unul cu un acuzat simt al directiei. Cu foarte rare exceptii, cataloagele de expozitii si chiar culegerile de caricaturi ale desenatorilor de presa si de sevalet nu umplu un raft cu opera. Conteaza mai degraba ca o stransura agreabila de tiparituri. Ion Barbu semneaza Carti. Diferenta, cum spuneam, nu e atat la continut, cat la constructie. Ion Barbu a vrut sa fie caricaturist, asa cum sunt in Franta cei mai faimosi ironisti ai presei desenate, si a izbutit. Dar a izbutit fiindca a tintit departe. Fara s-o fi spus, stiu de ani buni ca si-a zis: ori sus de tot, ori deloc. Pentru casta caricaturistilor romani, constanta pe un tel a lui Ion Barbu ar trebui sa fie un prilej de invidie creativa. Invidia e un simtamant stimabil, cand nu se exerseaza pe nimicuri. Ar mai fi un lucru, cu referire la viata de analist politic la ziar, cu mijloacele caricaturii, care merita a fi evidentiat. Ion Barbu publica, de cand a putut s-o faca neingradit, in deplina libertate a opiniei, intr-un regim de fidelitate maxima. Am facut cuplu cu Ion Barbu - eu cu pamflet, el cu caricaturi - vreme de cinci ani la Romania libera, ne-am mutat impreuna la Academia Catavencu - unde el continua si azi sa publice cateva desene pe numar - e de cand lumea omul de pagina-ntai la Ziua. Exista si un tip de fidelitate cu larga acoperire, nu doar unul restrans. Cand poti mai mult si mai bine decat altii, modestia e o unitate de masura pentru modesti. Scriu cu mult drag despre opera de caricaturist a lui Ion Barbu, intrucat e unul din maestrii genului care institutionalizeaza prin exemplul personal o profesie de presa cumva vitregita. Cand intocmesc clasamentele anuale cu analistii politici de merit, televiziunile il ignora pe Ion Barbu. Cu un desen pe zi la un canal tv, Ion Barbu i-ar trimite scurt pe locurile de dupa el pe vorbitorii vedeta ai momentului. Cat despre cea mai recenta carte a sa, un "best of Ion Barbu", ea se cheama "Joc fecund" si editorial e o bijuterie. E lucrata la Humanitas ca un obiect de arta.
Despre autor:
