Institutiile "secretomane" risca sa fie amendate

Cincizeci de organizatii neguvernamentale sustin modificarea legilor privind transparenta institutionala, in sensul amendarii celor care refuza sa scoata la iveala informatiile de interes public. Potrivit expertilor neguvernamentali, amenzile vor fi aplicate de instante si vor fi platite de institutia care nu a dat publicitatii raspunsul solicitat in baza legii privind liberul acces la informatiile de interes public. "Trebuie introduse sanctiuni reale pentru cei care refuza sa ofere informatii de interes public. Exista foarte multe acte adoptate, mai ales la nivelul autoritatilor locale si nimeni nu are habar de existenta lor", a aratat Diana Hatneanu, director executiv al APADOR -CH.
In plus, exista institutii care nu se supun nici unei legi privind transparenta, in acest sens Guvernul fiind dat ca exemplu. Hatneanu a aratat ca "hotararile de Guvern nu sunt supuse dezbaterii publice. In acest moment, toata activitatea Executivului poate fi considerata secreta. Nu avem acces la nici un act discutat in sedintele de Guvern". Aceasta situatie a fost exemplificata printr-un caz absurd. APADOR-CH a facut o cerere prin care solicita stenogramele sedintelor de Guvern prin care s-au acordat ajutoare financiare pentru RAFO Onesti. Organizatia a primit, dupa doi ani de procese, doua dintre stenograme. A treia a fost clasificata cu o zi inainte de termenul limita de predare. Pentru a avea acces la aceasta ultima stenograma, guvernantii le-au cerut celor de la APADOR-CH un certificat care permite accesul la informatiile secrete (ORNIS).
Un alt exemplu de "transparenta" institutionala: aceeasi organizatie a cerut SRI un document in baza Legii 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public. Serviciul nu a dat nici un raspuns, drept pentru care a fost dat in judecata. In timpul procesului, SRI a sustinut ca respectivul document este clasificat. Organizatia a cerut actul prin care s-a decis clasificarea respectivelor informatii. Raspunsul naucitor al SRI a fost ca documentul prin care s-a decis clasificarea informatiilor a fost, la randul sau, clasificat.
Criticile societatii civile vin in contextul in care Ministerul de Interne (MIRA) a propus in urma cu 3 saptamani abrogarea legilor transparentei decizionale (544/2001 si 52/2003) si includerea lor intr-un pachet mai larg, numit cod de procedura administrativa. La aflarea acestei propuneri, organizatiile neguvernamentale au protestat, fapt care a determinat Guvernul sa-si retraga propunerea, cele doua legi fiind in vigoare. MIRA a facut acest anunt doar printr-un comunicat de presa. "Noul cod administrativ promovat de MIRA este foarte slab. In acest moment, proiectul propus de minister este in dezbatere. Nu o sa ne lasam asa usor. Avem 130 de procese impotriva unor institutii. Organizatiile neguvernamentale incomodeaza deoarece uzeaza de aceste legi ale transparentei", a aratat Violeta Alexandru, directoarea Institutului de Politici Publice.
Daca actuala forma a codului de procedura administrativa ar intra in vigoare, Parlamentul si Justitia s-ar plasa in afara legii si nimeni nu ar mai reusi sa obtina vreo informatie de la cele doua institutii. "Planul de actiune pentru reforma justitiei si combaterea coruptiei ar trebui sa creasca transparenta, asa cum cere contractul cu Comisia Europeana. Ca termenul de implementare nu este realist nu e problema noastra, deoarece Guvernul a ales ca data limita sfarsitul acestui an", a aratat Laura stefan, membru al Societatii Academice Romane (SAR).

---

Despre autor: