Sarbatoarea Sfantului Andrei

Praznuit in fiecare an pe 30 noiembrie, crestinatorul romanilor se bucura de o evlavie deosebita in randul credinciosilor, istoriografia, bazata pe izvoare literare, aratand ca, dupa tragerea la sorti, Sfantul Apostol Andrei a primit misiunea de a predica Evanghelia Mantuitorului Hristos si in vechea provincie Scitia Minor (Dobrogea de astazi). Ierarhii bisericii sunt de parere ca locul in care a salasluit si s-a rugat a fost pestera unde, actualmente, exista manastirea ce-i poarta hramul - Sf. Apostol Andrei. Lacasul de cult - unicat in spatiul monastic romanesc - include ceea ce se crede a fi primul altar crestin de pe teritoriul romanesc. In apropierea manastirii izvoraste un fir de apa care, asemenea celui de la manastirea Dervent, potrivit legendei, ar fi fost scos la suprafata chiar de Sfantul Apostol Andrei, cu o lovitura de toiag in piatra stancii. Anual, mii de pelerini din intreaga tara poposesc in acest loc pentru a asista la slujba si a se reculege in pestera, unde se inchina la relicvariul cu moastele Sfantului Apostol Andrei, daruite in anul 2003 de Mitropolia Kefaloniei - Grecia, si la raclele cu moastele sfintilor martiri dobrogeni, Epictet si Astion.
Ucenicul lui Hristos
Potrivit izvoarelor istorice, Sfantul Andrei s-a nascut in cetatea Betsaida, "patria vanatorilor", situata langa Marea Galileei. Andrei, impreuna cu fratele sau, Simion Petru, care a devenit Apostol al Mantuitorului, se indeletniceau cu pescuitul, asemenea tatalui lor, Iona. Fiind mai intai ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul, Inaintemergatorul Domnului, el a devenit ucenic al lui Hristos, dupa ce l-a aflat pe Mesia Sfantul. Potrivit traditiei, urmand cuvantul Invatatorului, dupa pogorarea Sfantului Duh, in urma tragerii la sorti, acesta a vestit Evanghelia popoarelor din jurul Marii Negre. A calatorit spre sud, a trecut prin Tracia si Bizant, iar de aici in Macedonia si Tesalia. In orasul Patras din Ahaia (Grecia de astazi), Sfantul Apostol Andrei si-a aflat sfarsitul martiric. Considerandu-se nevrednic pentru a primi supliciul asemenea Mantuitorului, el a cerut sa fie rastignit pe o cruce in forma de X, numita pana astazi "Crucea Sfantului Andrei". Anul mortii sfantului nu este cunoscut cu certitudine, insa, potrivit unor istorici, acesta ar fi murit in timpul persecutiei declansate de imparatul Nero impotriva crestinilor, iar dupa alte surse, mult mai tarziu, spre sfarsitul veacului "apostolic". Sfantul Apostol Andrei a inceput sa fie praznuit de Biserica la inceputul secolului al II-lea.
Anul nou dacic
In spatiul romanesc, Praznicul Sf. Apostol Andrei se suprapune Anulului Nou dacic, de aici pastrandu-se obiceiul arhaic de "Santandrei". Din acest motiv, in popor se crede ca in noaptea de Sfantul Andrei lupii se aduna si capata puterea de a vorbi. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup.
De asemenea, se crede ca, in noaptea magica de 29 spre 30 noiembrie, strigoii umbla sa fure mana vacilor si sa ia mintile oamenilor, intrand in case sau intrupandu-se in animalele din gospodarie, noaptea respectiva fiind numita si Noaptea Strigoilor.
Remediul popular pentru a se feri de efectul malefic al strigoilor consta in ungerea tocurilor usilor si ferestrelor cu usturoi. Se crede ca, la cantatul cocosilor, spatiul se purifica, iar duhurile mortilor se intorc in morminte si sufletele strigoilor revin de la sine in trupurile pe care le-au parasit. Un alt obicei spune ca graul pus la incoltit de Sfantul Andrei - Capat de iarna si ramurile de pomi fructiferi asezate in vase cu apa vor rasari sau vor inmuguri de Craciun, vestind cat de bogat si aducator de sanatate va fi Noul An.
Noaptea vrajilor si a farmecelor
Batranii statului spun ca noaptea Sf. Andrei este una dintre cele mai importante din an, pentru vraji si farmece. Fetele masoara noua cescute cu apa pline si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana. A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramane pe fundul strachinii apa, fie si cateva picaturi, atunci vor avea noroc; dimpotriva, daca ultima cescuta va ramane neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita. In noaptea de Sf. Andrei, ca sa-si viseze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca-i ia cineva graul, se va marita.
Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducand apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sunt masurate cu o coaja de nuca. Fetele isi mananca turtitele preparate, dupa ce acestea au fost coapte pe vatra, iar ursitii pot veni, in vis, ca sa le ofere apa.
Tot in aceasta noapte se fac observatii meteorologice: daca luna va fi plina si cerul senin, se zice ca iarna va fi cu moina. Daca luna va fi plina si daca cerul va fi intunecat, daca va ninge sau va ploua, peste iarna vor fi zapezi mari si grele.
De la aceasta zi si pana la Craciun, gospodinele nu mai tes in razboi si nu torc, de frica sa nu se supere Maica Domnului pe dansele.
Pregatiri pentru Praznic
Arhiepiscopia Tomisului incepuse, ieri, pregatirile dedicate Praznicului Sf. Apostol Andrei, crestinatorul Romaniei, cu traditionalul pelerinaj la Manastirea Pestera Sf. Andrei. Seria manifestarilor religioase culmineaza astazi la Manastirea Sf. Apostol Andrei, unde arhiepiscopul Teodosie, impreuna cu un sobor de arhierei, preoti, calugari si diaconi, va savarsi Sfanta Liturghie, urmand ca, seara, la Casa de Cultura din Constanta, sa fie organizat traditionalul concert de muzica culta si colinde, sustinut de Corul Teodoxa, Grupul coral Sfantul Apostol Andrei al Manastirii Dervent, Corul Facultatii de Teologie si Corul seminarului Teologic.
In aceasta saptamana, mii de pelerini din intreaga tara isi indreapta pasii spre Pestera Sfantului Apostol Andrei. (B.M.)

---

Despre autor: