Ziua economistilor Este ziua 327 a anului Au mai ramas 38 de zile Este a zecea zi a Postului Craciunului. Au mai ramas 31 de zile Soarele: Rasare la 7:21 Apune la 16:42 Luna: Rasare la 15:27 Apune la 5:49 Lun
Ziua economistilor Este ziua 327 a anului Au mai ramas 38 de zile Este a zecea zi a Postului Craciunului. Au mai ramas 31 de zile Soarele: Rasare la 7:21 Apune la 16:42 Luna: Rasare la 15:27 Apune la 5:49 Luna plina: 24 noiembrie Ultimul patrar(Luna in descrestere): 1 decembrie Luna noua: 9 decembrie Primul patrar(Luna in crestere): 17 decembrie  Sarbatoare crestina Astazi este praznuit Cuviosul Antonie de la Iezeru. Acesta a trait pe vremea lui Matei Basarab si a lui Constantin Brancoveanu. In tinerete a stat la Schitul Iezerul, apoi, prin 1690, s-a retras pustnic intr-o pestera din Muntele Iezer. Timp de trei ani si-a sapat in munÂte un paraclis pentru rugaciune. Acolo s-a curatat pe sine de manÂdrie si de dulcetile trecatoare ale firii si s-a pregatit zi de zi pentru bucuriile fara sfarsit ale cerului. Multi credinciosi bateau potecile pana la el sa-i ceara sfat si manÂgaiere. Si astazi credinciosii vin, aprind lumanari si se roaga la Pestera Sfantului Antonie. Calendar crestin-ortodox Cuviosul Antonie de la Iezerul, Valcea: Sfantul Ierarh Amfilohie Calendar romano-catolic Sf. Clement I, mucenic; Sf. Columban, abate; Sf. Lucretia, mucenita Calendar greco-catolic Sf. Anfilohiu, episcop; Sf. Grigore, episcope Calendar de post Saptamana 21-27 noiembrie 21 M Ãœ) Intrarea in BiseÂriÂca a Maicii Domnului (Dezlegare la peste, ulei si vin) 22 J Sfintii Apostoli: Filimon, Arhip si Onisim: Sfanta Mucenita Cecilia 23 V Ãœ) Cuviosul Antonie de la Iezerul, Valcea: Sfantul Ierarh Amfilohie 24 S Sfantul Sfintit Mucenic Clement, Episcopul Romei; Sfantul Sfintit Mucenic Petru, Episcopul Alexandriei (Dezlegare la peste, ulei si vin) 25 D Ü) Sfanta Mare Mucenita Ecaterina; Sfantul Mare Mucenic Mercurie (Dezlegare la peste, ulei si vin) 26 L Cuviosii Alipie Stalpnicul, Nicon si Stelian Paflagonul 27 M Sfantul Mare Mucenic Iacob Persul, Cuviosii Natanail si Pinufrie S-a intamplat azi In Romania 1473 - Stefan cel Mare asediaza si cucereste cetatea DamboÂviÂtei, pe care Radu cel Frumos o abandoneaza noaptea, o data cu domnia, familia, tezaurul domnesc s.a., si instaleaza ca domn pe Basarab cel Batran - Laiota; 1843 - Ion Ghica inaugureaza cursul de economie politica la Academia Mihaileana din Iasi, cu erudita lectie intitulata "Despre importanta economiei politice"; 1864 - Decret privind infiinÂtaÂrea la Bucuresti a Muzeului NatioÂnal de Antichitati, condus initial de un comitet de arheologi, prezidat de Nicolae Mavros si Alexandru Odobescu; 1913 - Regele Carol I declara miÂnistrului german la Bucuresti ca "poporul roman nu va voi sa lupÂte alaturi de Austro-Ungaria, intr-un eventual conflict militar intre Puterile Centrale si Antanta". In lume 1971 - China a devenit membru permanent al Consiliului de securitate al ONU; 1980 - O serie de cutremure in sudul Italiei omoara aproximativ 4.800 de oameni; 1996 - Un avion etiopian cu 127 de pasageri la bord este deturnat. In lipsa de combustibil, se prabuseste in Oceanul Indian. Nascuti la 23 noiembrie 1804 - Franklin Pierce, fost preÂsedinte al Statelor Unite (m. 1869); 1941 - Franco Nero, actor.
Credinte populare, traditii, semne Spiritele padurii sunt reprezentari mitice care ar salaslui in copaci si in planta numita Muma padurii. Aceasta ar lua infatisare de animal (iapa, bivolita, vaca) si de om infricosator (Mama padurii, Fata padurii, Mosul padurii, Mosul codrului, Omul padurii, Padureana, Ciuma padurii). Mama padurii poate fi intalnita noaptea, pe Luna Plina, in paduri si tufisuri, pe campii si rascruci de drumuri unde pedepseste (sperie, ia glasul, ologeste) femeile care indraznesc sa toarca in ziua de marti, barbatii care fluiera sau canta prin padure si trezesc copiii Mumei padurii, taietorii de lemne care nu respecta reÂgulile padurii, pe cei care culeg fructele de padure (mere si pere salbatice, alune) in ziua de Probejenie. Spiritele padurii, patronate de Mama padurii, alcatuiesc un adevarat panteon al civiÂlizatiei lemnului care a domnit vreme indelungata in spatiul carpato-danubiano-pontic.(Profesor Ion Ghinoiu)
Despre autor:
