Lectie de tras pe sfoara Romania

Intr-o mahala dintr-un indepartat targ de provincie vietuia odinioara domnul Haralambescu. Sutul trecut prin multe puscarii de dinainte si de dupa razboi, ajunsese, la batranete, profesor. Preda "la manechin" arta furatului din buzunare unor tineri emuli doritori de trai bun si nemuncit. Lectia se desfasura in jurul unei momai luate din atelierul unui croitor, imbracata intr-un costum care avea clopotei cusuti la buzunare, iar bastonul lui Haralambescu lovea necrutator manutele care, strecurandu-se delicat, produceau totusi vreun clinchet oarecare... Nimic nou, numai ca farmecul sutului il aduceau povetele. Cea mai importanta era: nu e de ajuns sa stii cum sa-l tragi pe sfoara pe papagal. Arta e sa-l tragi pe sfoara cu nod. Atunci sa va vad, ca nu trebuie numai sa-l furi, trebuie sa stii sa-l faci si din vorbe...
Nu stiu daca, pe vremea cand invata nobila meserie de brutar sau cand, mai apoi, devenea, firesc, ministru de Interne, Excelenta Sa domnul Voronin o fi avut ocazia sa-l intalneasca pe Haralambescu. Dar ceea ce face in raport cu clientii sai din Romania aduce foarte tare cu trasul pe sfoara cu nod, operatiune dublata de un foarte profesionist si eficace facut din vorbe.
Zice domnul Voronin, clientul fiind Romania si opozitia sa fata de denumirea "limba moldoveneasca": "Daca o sa apara neintelegeri, o sa apara din partea institutiilor europene fata de Romania, nu fata de noi. Limba moldoveneasca este inregistrata in codul limbilor utilizate de Uniunea Europeana. Nu depinde nimic de Romania. Aceasta este problema relatiilor noastre cu UE. Dar UE stimeaza Constitutiile tarilor, cum isi numesc ei limba".
Culmea ca asa si e, fapt confirmat de aparitia indicatiei respective intr-un ghid lingvistic al limbilor europene aflat acum la cea de-a doua editie, document oficial elaborat de un departament al Comisiei Europene aflat in subordinea domnului Leonard Orban si difuzat in luna septembrie. Numai ca a aparut problema tratatului semnat de UE cu Moldova, tot in limba moldoveneasca, provocand (doar dupa ce presa a semnalat acest lucru) primele reactii ale diplomatiei noastre. Si ale domnului Orban. Am fost asigurati ca acesta va fi ultimul caz in care se accepta o asemenea situatie. Acum sunt in asteptare cateva alte tratate si, dupa unele informatii, se fac eforturi pentru a evita mentionarea limbii moldovenesti. Dar nu se stie daca se va reusi.
In asteptare, domnul Voronin, vorbind despre perspectivele europene ale Republicii Moldova, ne anunta un fapt foarte interesant: are deja tot acquis-ul comunitar gata tradus. Sigur ca-l are, pentru ca Romania i l-a facut cadou. Sa fie gata Voronin sa utilizeze textele in romana si sa spuna ca tratatele sunt in moldoveneasca? Foarte greu, pentru ca asta ar oferi romanilor o evidenta cale de atac. In consecinta, la Chisinau s-a constituit o agentie de traduceri in limba moldoveneasca. Ce credeti ca va traduce, conform dictionarului moldo-roman? Ce se intampla daca, urmand procedurile in vigoare, Delegatia Comisiei Europene de la Chisinau va aproba fondurile comunitare pentru sprijinirea traducerii legislatiei in moldoveneasca?
Ce va decide Comisia Europeana? Daca mai apare inca un singur tratat redactat in limba moldoveneasca, asta inseamna ignorarea mesajului Parlamentului European care a semnalat nerecunoasterea facaturii imaginate de Voronin. Este insa si suficient pentru a transmite la Chisinau o decizie formala care sa stipuleze folosirea limbii romane? Faptul ca si acum exista dubii inseamna ca la sfoara cu un nod pe care a fost trasa Romania i se mai poate adauga inca unul. Cu funda.

---

Despre autor: