Recenta decizie a bancii centrale, de a majora dobanda de politica monetara de la 7 la 7,50%, va avea ca efect imediat cresterea dobanzilor la credite, urmand ca in urmatoarele doua - trei luni sa asistam si la o crestere a dobanzilor la depozitele a
Recenta decizie a bancii centrale, de a majora dobanda de politica monetara de la 7 la 7,50%, va avea ca efect imediat cresterea dobanzilor la credite, urmand ca in urmatoarele doua - trei luni sa asistam si la o crestere a dobanzilor la depozitele atrase.
Bancile comerciale vor modifica dobanzile la lei cu o jumatate de punct procentual, pentru a se alinia la masura BNR. Insa vor apare si cresteri ale dobanzilor la creditele in euro, analistii anticipand o majorare a dobanzii de politica monetara, pana la sfarsitul anului, a Bancii Centrale Europene, de la 4 la 4,25%, masura necesara pentru a preintampina evolutia negativa a inflatiei din euro-zona, stimulata si de evolutia crescatoare a preturilor la materiile prime energetice.
Revenind la piata interna, BNR nu se bazeaza doar pe dobanda pentru incetinirea inflatiei, ci si pe sterilizarea lichiditatii din piata, ea atragand ieri 3,92 miliarde lei in depozite la doua saptamani la o dobanda anuala de 7,50%. De altfel, dobanzile overnight si one week s-au incadrat ieri in apropierea celei de politica monetara, ele fluctuand intre 7 - 8%.
Lipsa leilor din piata ar putea obliga unele banci comerciale sa treaca la o politica agresiva de castigare de noi clienti si marire a propriei lichiditati, operand majorari mai consistente a dobanzilor la depozite, peste nivelul de 0,5 puncte procentuale. In acest sens au si aparut din partea unor banci mai mici anunturi privind majorarea dobanzilor la depozite de 0,5%, fara a exista insa miscari din partea jucatorilor importanti ai pietei.
Problema cea mare pentru BNR este insa cresterea creditului in valuta, datorita atat cresterilor salariale, cat si aprecierii puternice a leului din prima jumatate a anului, dar si a alinierii bancii centrale la normele europene prin renuntarea la restrictiile impuse bancilor pentru creditarea in valuta si decizia de a se elimina plafonul maxim de indatorare si obligativitatea avansului pentru creditele imobiliare. In comunicatul de presa care a urmat intalnirii de saptamana trecuta a C.A. al bancii centrale se arata ca "expansiunea creditului a ramas alerta in contextul accelerarii din nou a cresterii imprumuturilor in valuta, care la sfarsitul lunii septembrie reprezentau 51,5 la suta din totalul creditului neguvernamental". Motiv pentru BNR de a mentine nivelul rezervelor minime obligatorii in lei si valuta la 20%, respectiv 40%, ceea ce va mentine presiune pe bancile comerciale, care vor transfera costurile suplimentare catre clienti.
Creditul in valuta a castigat in primele noua luni ale anului opt procente in ponderea totala a creditelor acordate de institutiile bancare, soldul creditelor pentru populatie in lei fiind de 31 miliarde de euro.
Valoarea totala a creditelor acordate in valuta, atat pentru populatie, cat si pentru firme, a fost la sfarsitul lunii august de 66,4 miliarde de lei, in timp ce creditul in lei a urcat la 62,6 miliarde de lei.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.