Drumul uitat

Romanii l-au construit in anul 104 ca sa cucereasca Sarmizegetusa. Carol al II-lea l-a pavat cu piatra cubica, iar nemtii l-au reabilitat in timpul celui de-al doilea razboi mondial. De atunci a ramas in paragina. Doar temerarii se mai aventureaza sa-l parcurga. Este vorba despre DN 67C, cunoscut sub denumirea de "Transalpina". Cel mai vechi drum national din Europa si cel mai inalt din Romania.


Hartile de istorie ni-l infatiseaza sub denumirea de "coridorul IV strategic roman". Cele recente il arata ca pe un drum care leaga Oltenia de Ardeal prin traseul Novaci - Obarsia Lotrului - Sebes. Concureaza cu succes Transfagarasanul din toate punctele de vedere. Din pacate, starea precara in care se afla il face utilizabil doar vara. Si atunci el este strabatut doar de cei care au jeep-uri si motociclete de teren.


ANTIC. Dat uitarii chiar de cei care ar trebui sa il aduca la standardele civilizatiei din Uniunea Europeana, "Transalpina" a refuzat sa ne primeasca in calatoria programata in urma cu doua luni. "Este inca zapada. Nu am putut urca nici macar cu masinile de teren. E bine sa reveniti altadata" a fost sfatul primit de la salvamontistii din Tg. Jiu. Temerara aventura s-a produs, totusi, la inceputul lui octombrie. Insotiti de Sabin Cornoiu, un bun cunoscator al zonei, purcedem la drum. Initial, totul e usor, pana la Ranca. Asta pentru ca semnele civilizatiei, asfaltul, sunt prezente. Apoi incepe drumul in salbaticie, in "tara de dincolo de munti". Din drumul reconstruit de regele Carol al II-lea, si pe care l-a parcurs cu familia regala in 1938, nu a mai ramas mare lucru. Dalele de piatra au disparut. Distruse de intemperii sau furate de oameni. Badea Nicu Piluta, cioban, ne intareste cele stiute, si ne felicita pentru faptul ca am purces la drum cu o masina de teren: "Drumua€™ e bun, adica pentru ARO sau Dacie. Si cu Jeepua€™ merge struna, ca am venit eu pe el cu oile. Dar aia care au venit cu masini joase nu le-a fost prea bine, ca sunt bolovani si pot sa-si rupa masinile". 148 km reprezinta lungimea uneia din cele mai indraznete constructii realizate de romani. Din Ranca drumul pleaca siruind, pe o carare cioplita in versantul muntelui, fara parapeti de protectie sau semne de circulatie, singurele marcaje fiind cele ale salvamontistilor, pe portiunile unde coincide cu traseele de drumetie care duc la obiectivele turistice din zona.


ACOPERISUL GORJULUI. Ocolesti prin stanga varful Papusa, iei gropile si cioburile de stanca in pieptul cauciucurilor si te pomenesti ca ajungi la Pasul Urdele. Aici, la cota 2.141 metri, ai senzatia ca toata lumea este la picioarele tale. Te afli pe acoperisul Gorjului. O tinem pe urmele lui Traian, ale carui armate si-au croit drum pe-aici, spre capitala Daciei din Muntii Orastiei, Sarmizegetusa. Peisajul care ti se iteste in fata este ireal. De-o parte si de alta se deschid rape imense, vai pictate in culorile toamnei de o mana nevazuta, de la rosul aprins al ciresului salbatic la galbenul pai al mesteacanului si verdele intens al coniferelor. Varful Mohorul, brazdat de izvoare si patat in toate culorile pamantului, ramane in stanga. Norii se sprijineau cu fruntea de el, obositi de atata umblare si lasau, lenesi, sa le cada umbra la cateva palme deasupra noastra. Drumul albicios pare incolacit pe munte precum sarpele pe scoarta uni copac. Rar, in zare, vezi cate un turist "ratacit", oprind sa imortalizeze imaginea.


TARA GHETARILOR. Dupa cinci ore de mers pe acest traseu, incredibil, calatoria s-a sfarsit la cativa km dupa Obarsia Lotrului. De sus, din varful muntelui, imaginea lacului Vidra si a statiunii visate de Ceausescu ca loc de desfasurare a unei olimpiade de iarna se arata semeata. Cu toate acestea turismul sufera in zona. Drumurile proaste ii alunga chiar si pe cei pasionati de drumetiile pe munte. "Cei mai multi vin din strainatate", spune administratorul complexului Vidra. Zona ofera trasee turistice unice si peisaje asijderea. Complexul de lacuri glaciare, rezultate in urma topirii ghetarilor cuaternari, este unic in Muntii Parang. Cel mai cunoscut lac este Galcescu, aflat la 1.925 metri altitudine. Dezvoltarea zonei este privita de autoritatile locale ca pe o afacere care tine strict de Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi. "Acolo sunt doua drumuri de importanta majora. Cel care leaga orasul Brezoi de Petrosani si cel care leaga Ranca de de Alba. La Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi sunt doua proiecte pentru a moderniza aceste drumuri. Acum se lucreaza la licitatia drumului care leaga Brezoi de Vidra. Mai dureaza pana se va face asfaltarea acestui drum. Daca se vor realiza cele doua proiecte, turismul va cunoaste o adevarata explozie financiara in zona", este convins Dumitru Busa, presedintele CJ Valcea. Omologul sau din Gorj, Calinoiu, vorbeste la fel de increzator si se lauda cu faptul ca, impreuna cu Regia de Minerit, a curatat o mare parte din DN 67C. Si el vede viitorul in roz. Nu acelasi lucru il spun locuitorii din zona si turistii, care afirma ca "de fiecare data cand se apropie o campanie electorala ni se arunca multe promisiuni in ochi. Probabil reabilitarea acestui traseu se va face peste vreo 20 de ani. Ne laudam cu intrarea in UE, dar nu realizam cat de inapoiati suntem ca dezvoltare a infrastructurii".

---

Despre autor: