Acord istoric in Peninsula CoreeaDeclaratie de pace intre Seul si Pyongyang (Phenian)

Presedintii celor doua state coreene, Kim Jong Il (nord) si Roh Moo-hyun (sud) au semnat, ieri la Pyongyang, o declaratie de pace, document care ar putea pune capat starii de razboi care dureaza din 1950, incheierea ostiliatilor din 1953 fiind rezultatul unui armistitiu respectat timp de peste jumatate de secol. Declaratia istorica a fost semnata la ora locala 13:00 (04:00 GMT) si contine opt puncte prin care cei doi lideri se angajeaza sa promoveze pacea si prosperitatea in peninsula divizata si reafirma determinarea Nordului de a inchide definitiv reactorul nuclear de la Yongbyon, angajament asumat prin acordul in sase, semnat alaturi de cele doua state coreene si de SUA, China, Rusia si Japonia. Cu un an in urma, o astfel de intalnire ar fi parut pur si simplu imposibila, un test nuclear al Coreei de Nord starnind panica in Asia de Sud-Est si nu numai. In planul relatiilor bilaterale cele doua Corei au afisat dorinta de intelegere, inca de luni, la debutul summit-ului intercoreean, al doilea din istorie, dupa cel din 2000. Atunci, vizita la Pyongyang a fostului presedinte sud-coreean Kim Dae Jung, a marcat lansarea asa-numitei politici a "razelor de soare" inspirata de Ostpolitik-ul lui Willy Brandt, politica menita sa apropie cele doua parti ale peninsulei despartite de Razboiul Rece, dupa modelul liderului social democrat german din anii 1960-1970. Ostpolitik a constat in abandonarea asa-numitei "doctrine Hallstein" care impunea nerecunoasterea RDG si a statelor care o recunosteau de catre RFG si in promovarea unei politici de cooperare economica intre cele doua state germane si de reintregiri si vizitari ale famililor care traiau de-o parte si de alta a "Cortinei de Fier". Declaratia este un pas important spre semnarea unui tratat de pace, care insa nu va putea fi semnat decat cu participarea Statelor Unite si a Chinei, "fratii mai mari" ai celor doua state coreene in timpul razboiului. Un fapt interesant este si acela ca sudul a refuzat din 1953 pana in prezent sa semneze o declaratie de armistitiu, tocmai din dorinta de reunificare a tarii. Un alt punct important al declaratiei se refera la instituirea unui un culoar aerian intre Seul si Muntele Paektu, loc sacru pentru toti coreenii, aflat pe teritoriul Coreei de Nord. Cele doua parti se mai obliga sa dezvolte programul de reunificare a familiilor ramase de-o parte si de alta a frontierei si de a organiza "in mod constant" astfel de regasiri. Incepand din 2000 peste 15.000 de coreeni au putut sa-si contacteze rudele de care nu mai stiau nimic timp de aproape o jumatate de secol, fie direct, fie prin intermediul unor conferinte.

Legaturi economice bilaterale si cu Rusia
In Sud, presedintele Roh Moh-hyun este deja tinta unor critici ale adversarilor politici care-l acuza ca a cedat in fata omologului sau comunist, care ar fi promovat aceasta vizita in scopul de a obtine avantaje economice. Nordul a cerut, intr-adevar, Seulului sa dezvolte complexul industrial de la Kaesong aflat in imediata vecinatate a liniei de demarcatie in partea nordica, unde 22 de companii sud-coreene finanteaza un proiect ce presupune angajarea a 13.000 de muncitori, ca faza initiala de relansare a economiei nord-coreene. Conform agentiei sud-coreene Yonhap, in plan economic, presedintele sud-coreean doreste crearea unui spatiu economic comun in peninsula, instalarea a doua cai ferate transfrontaliere, menite sa faca legatura pe uscat cu calea ferata transsiberiana din Rusia, in scopul dezvoltarii schimburilor comericale cu Rusia si chiar si cu Europa. De asemenea, Roh Mon-hyun ar fi vizitat mai multe companii industriale din apropierea capitalei nordice, Pyongyang. Rusia pare sa-si fi adjudecat, in acest fel, principalul castig politic si economic in urma detensionarii crizei nucleare nord-coreene, fiind cu un pas inaintea SUA si a Japoniei, inca reticente in a initia negocieri de pace cu regimul nord-coreean.

---

Despre autor: