Este ziua 262 a anului Au mai ramas 103 zile   Soarele: Rasare la 6:58 Apune la 19:20 Luna: Rasare la 15:04 Apune la 23:05 Primul patrar(Luna in crestere): 19 septembrie Luna plina: 26 septembrie Ultimul patr
    Este ziua 262 a anului Au mai ramas 103 zile   Soarele: Rasare la 6:58 Apune la 19:20 Luna: Rasare la 15:04 Apune la 23:05 Primul patrar(Luna in crestere): 19 septembrie Luna plina: 26 septembrie Ultimul patrar(Luna in descrestere): 3 octombrie Luna noua: 11 octombrie       Sarbatoare crestina Astazi, intreaga Ortodoxie ii praznuieste pe Sfintii Mucenici Trofim, Savatie si Dorimedont. Acestia au trait pe cand la Roma imparatea Probus. In Antiohia stapanea dregatorul Eliodor. Cand se savarsea praznicul zeului Apolo, au venit in acea cetate doi crestini, Trofim si Savatie. Vazand praznuirea cea pier­zatoare de suflete a paganilor, n-au voit sa intre si sa se veseleasca cu dansii, zicand: "Suntem crestini si nu se cade noua a veni la ospeti pagane". Auzindu-i, Eliodor a poruncit ostasilor sa-i prinda si sa-i inchida in temnita. In acel loc, au cunoscut un tanar crestin, care in taina cerceta pe cei raniti pentru credinta. Numele lui era Dorimedont si, deconspirat, a fost ucis impreuna cu Trofim si Savatie.   Calendar crestin-ortodox Sf. Mucenici Trofim, Savatie si Dorimedont Calendar romano-catolic Sf. Ianuariu, episcop, mucenic Calendar greco-catolic Sf. Trofim, Sabatiu si Dorimedon, mucenici     Prima Rugaciune pentru Credinciosi Multumim tie Doamne, Dumnezeul Puterilor, care ne-ai invrednicit pe noi a sta si acum inaintea sfantului Tau jertfelnic si a cadea la indurarile Tale, pentru pacatele noastre si pentru paca­tele cele din nestiinta ale poporului. Primeste Dumnezeule ru­ga­ciunea noastra si ne invredniceste pe noi, cei care ne-ai pus intru aceasta slujba a Ta, cu puterea Duhului Tau celui Sfant, ca fara osanda si fara de sminteala, intru marturia curata a cugetului nostru, sa Te chemam pe Tine in toa­ta vremea si in tot locul, si auzindu-ne pe noi, milostiv sa ne fii noua, intru multimea bunatatii Tale. Ca tie se cuvine toata ma­ri­rea, cinstea si inchinaciunea, Ta­talui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin!     Proverbul zilei:"De n-ar fi pagubasi, n-ar fi nici hotii" "Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara       S-a intamplat azi In Romania 1939 - Are loc la Jebel (judetul Timis) o intalnire intre ministrul roman, Gr. Gafencu, si cel iugoslav, Al. Cinkar Markovic, in cursul careia s-a cazut de acord asupra necesitatii atragerii in Intelegerea Balcanica a Bulgariei, cu respectarea de catre aceasta a angajamentelor si obligatiilor asumate de celelalte trei state membre. Proiectul a esuat din cauza opozitiei guvernului grec si a refuzului Bulgariei de a intra in Intelegerea Balcanica; 1967 - Ministrul Afacerilor Externe al Romaniei, Corneliu Manescu, este ales presedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunarii Generale a ONU; 1977 - Decret privind unele masuri pentru atragerea perso­nalului la locurile de munca produ­ctive din subteran; 1994 - Vizita oficiala in Romania a presedintelui Armeniei, Levon Ter-Petrosian. In lume 1863 - Razboiul Civil American: Batalia de la Chickamauga; 1934 - Bruno Hauptmann este arestat pentru asasinarea lui Charles Lindbergh Junior; 1944 - Semnarea armistitiului intre Finlanda si Uniunea Sovie­tica.  Nascuti la 19 septembrie 1948 - Jeremy Irons, actor; 1975 - Laurentiu Aurelian Reghecampf, fotbalist.     Click istoric La 19 septembrie 1887, s-a nascut fizicianul Eugen Badarau. A absolvit, in Italia, in 1911, Fa­cultatea de Fizica a Universitatii din Pisa. In 1914, pleaca din Italia in Rusia, la Sankt Petersburg, unde a functionat ca asistent si profesor de Fizica. A revenit in Romania in 1921 si a fost, pana in 1934, profesor si decan al Facul­tatii de Stiinte a Universitatii din Cernauti si director al Institutului de Fizica Experimentala, afiliat Universitatii. In anul 1955, din initiativa lui Eugen Badarau, s-a infiintat Comisia de Acustica a Academiei Romane. A fost distins cu titlul de om de stiinta emerit. A trecut in nefiinta in 1975, la Bucuresti.     Credinte populare, traditii, semen Paza drumurilor era organizata de fiecare colectivitate sateasca aflata in lungul cailor de comunicatie, pasurilor si trecatorilor carpatice. Apropierea pericolului se anunta din sat in sat prin focuri aprinse in inaltimi, prin sunetele produse de corn, bucium, toaca sau clopot de bise­rica: "Pe movile se aprindeau focuri cand veneau turcii si tatarii. Asa se anunta, din movila in movila" (Vladesti, jud. Galati); "Straja satului se gasea pe Dealul Viilor. Cand veneau turcii pe timp de seceta, se vedea praful de la distanta. Se suna din corn si se facea foc" (Gheraseni, jud. Buzau); "Din Valea lui Patru se urca la Tocatoare. Acolo bateau mosnegii ai batrani toaca de lemn cand veneau turcii" (Plopsoru, jud. Gorj); "Cand veneau turcii, se facea foc pe deal si se suna cu cornul. Oamenii ieseau cu ghioagele. Daca vedeau ca sunt multi turci, o luau la fuga in padure" (Frumuselu, jud. Vaslui). De-a lungul Drumului Brailei, intre Braila si Suceava, sunt vizibile si astazi numeroase movile de ori­gine antropica amplasate, in functie de topografia terenului, la 10-15-20 km una de alta. Pe varful lor, spuneau batranii, se gasea in permanenta gunoi pentru aprinderea focurilor. Vestea calcarii hotarelor se transmitea la cetatea domneasca vizual in cateva ore, spre deosebire de celelalte mijloace traditionale de transport care ar fi durat cateva zile. (Oancea, jud. Galati). Profesor Ion Ghinoiu


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.