Cercetarea medicala romaneasca porneste pe drum european

Considerata ani in sir "Cenusareasa" medicinii clinice, cercetarea medicala incepe sa iasa la lumina. In Romania functioneaza deja centre de excelenta, iar temele prioritare sunt studiul genomului si terapiile celulare.

Cercetarea medicala romaneasca, un domeniu vitregit inainte si ani in sir dupa Revolutie, incepe sa-si gasesca o identitate proprie in contextul europen. "Comparativ cu medicina clinica, cercetarea medicala a cunoscut o lunga perioada de stagnare. Ea a fost aproape abandonata din lipsa de fonduri. La nivel international lucrurile au stat exact invers. Sa nu uitam ca medicina asteapta de la cercetare solutii pentru problemele pe care nu a reusit sa le rezolve. Spre deosebire de Romania, in medicina occidentala promovarea academica se face exclusiv pe baza rezultatelor din cercetare. Inainte de 1989, neexistand fonduri destinate acestui domeniu, cercetarea romaneasca medicala a pierdut pasul. Mai mult, medici cu activitate clinica si didactica foarte buna aveau o atitudine ostila fata de acest domeniu", este de parere prof. dr. Irinel Popescu, seful Clinicii de Chirurgie si Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni. Specialistul considera ca abia in ultimii doi ani situatia a inceput sa se schimbe. "Am intrat intr-o lume in care mentalitatea este favorabila inovatiei. Uniunea Europeana impune niste reguli (cum ar fi alocarea a cel putin 1% din PIB si inca 2% din PIB din surse private), deoarece se considera ca aceasta este un factor de dezvoltare a unei tari", a mai precizat prof. dr. Irinel Popescu. Cercetarea medicala din Romania a primit un suflu nou incepand din 2005, cand s-a trecut la programele de excelenta. "S-a demonstrat ca acesta activitate nu se poate face oriunde si oricand. De asemenea, este contraproductiv sa imparti banii in mod egal. In functie de anumite criterii trebuiau definite centrele de excelenta. Consiliul National al Cercetarii din Invatamantul Superior a desemnat doua anul trecut: Centrul de Chirurgie Fundeni si Centrul de Biologie Moleculara Cluj. Al doilea lucru este stabilirea infrastructurii, ceea ce presupune dotari specifice, dar si a echipelor de specialisti capabile sa obtina rezultate", a mai explicat profesorul Irinel Popescu. Ministerul Cercetarii a acordat granturi considerabile, in valoare de cateva sute de mii de euro. Proiectele au fost desemnate castigatoare pe baza competitiei. "Medicina nu era foarte pregatita pentru acordarea acestor granturi, dar cu siguranta avea nevoie de ele. Desi exista o infrastructura, aceasta era departe de laboratoarele occidentale. Cu ajutorul acestor proiecte s-a reusit completarea infrastructurii", a spus medicul Irinel Popescu. Potrivit acestuia, viitorul in aceasta activitate depinde doar de capacitatea specialistilor romani de a produce rezultate cu granturile obtinute. "La recenta intalnire a presedintelui Traian Basescu cu diaspora, in cadrul celui de-al VIII-lea Congres Mondial de Chirurgie, s-au propus solutii radicale, cum ar fi scoaterea acestor granturi la competitie internationala. "Cercetatorii trebuie sa folosesca aceste granturi pentru a produce rezultate. Brevetele de inventie produc crestere economica, iar articolele de specialitate ofera Romaniei vizibilitate pe plan international", a mai spus seful Clinicii de Chirurgie si Transplant Hepatic.
In Romania, primeaza doua teme de cercetare medicala: studiul genomului si terapiile celulare. In cadrul UMF "Carol Davila" s-a infiintat platforma de cercetare "George Emil Palade". "Ideea pleaca de la cateva lucruri. Planul mediu de dezvoltare a Romaniei cuprinde si cercetarea si trebuie definite prioritatile care sunt traduse prin alegerea celor doua teme. Cele doua linii de cercetare sunt incluse in prioritatile europene. Pentru studiul genomului exista un Laborator de genomica la Institutul Fundeni, unul de Transfectii Celulare la Institutul de Virusologie 'S. Nicolau>> si laboratoarele Institutului 'V. Babes>>. La Institutul Oncologic Bucuresti va functiona cel mai modern laborator de celule din tara. Aici se vor pregati celule umane (pancreatice, hepatice, dar si faimoasele celule suse etc.). De asemenea, platforma 'Palade>> se incadreaza in conceptul de medicina transnationala. Institutul Fundeni a fost ales si datorita numarului mare de internari - 50.000 pe an. Daca rezultatele cercetarilor sunt promitatoare, acestea pot fi transpuse in clinica", a mai spus prof. Irinel Popescu. In spitalele romanesti activeaza circa 700-800 de cercetatori. In conditiile integrarii europene, veniturile lor vor depinde numai de castigarea granturilor. "E sistemul international. Sau traiesti de la un grant la altul sau, daca nu, supravietuirea devine o problema. Totusi vreau sa precizez ca aceasta politica de finantare va functiona in continuare", a mai subliniat profesorul Irinel Popescu.

GENOMICA
Banca de tumori
In cadrul laboratorului de genomica de la Institutul Clinic Fundeni functioneaza o banca de tumori, cu 1500 de cazuri. Dr. Simona Dima a declarat ca se fac studii de genomica in cancerul de pancreas, colon. Cercetatorii compara tesuturile normale si tumorale, dar si probe de sange si urina.
Markeri pancreatici
Cercetatorii spera ca intr-un viitor apropiat sa raspunda la diverse intrebari legate de cauzele aparitiei cancerului si de alte boli. In prezent, specialistii lucreaza la un proiect legat de cancerul de pancreas pentru gasirea unor markeri tumorali de diagnostic.

---

Despre autor: