Confruntarea, deocamdata verbala, dintre Statele Unite si Iran a mai escaladat un prag, dupa ce presedintele iranian Mahmud Ahmadinejad a declarat ca tara sa ar fi instalat 3.000 de centrifuge la centrala nucleara de la Natanz, iar in cotidianul brit
Confruntarea, deocamdata verbala, dintre Statele Unite si Iran a mai escaladat un prag, dupa ce presedintele iranian Mahmud Ahmadinejad a declarat ca tara sa ar fi instalat 3.000 de centrifuge la centrala nucleara de la Natanz, iar in cotidianul britanic "The Sunday Times" au aparut informatii citand surse din Pentagon, referitoare la intocmirea unui plan de atac aerian asupra Republicii Islamice, cu stabilirea a 1.200 de tinte, atac menit sa "anihileze complet capacitatea militara a acestei tari in decurs de trei zile". Iranul nu pare, insa, impresionat de astfel de amenintari, amenintand la randul sau cu reconsiderarea relatiilor sale cu Agentia Internationala a Energiei Atomice (AIEA) in cazul in care Consiliul de Securitate al ONU ar impune noi sanctiuni la adresa sa, pentru refuzul de a opri imbogatirea uraniului. Raportul recent al AIEA ridica dubii asupra afirmatiilor lui Ahmadinejad, mentionand o cifra de numai 1968 de centrifuge deja instalate la Natanz si alte 656 in diverse stadii de executie. Cifra de 3.000 are o importanta simbolica, intrucat de la aceasta cifra in sus, centrala iraniana ar putea produce plutoniul necesar pentru fabricarea unei bombe atomice in mai putin de un an. Republica Islamica neaga, insa, cu fermitate orice astfel de intentii, sustinand ca programul sau nuclear este exclusiv civil si vizeaza independenta sa energetica, lucru care ar constitui adevaratul motiv al opozitiei statelor occidentale. Comunicatul iranian, dat publicitatii de purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe de la Teheran, Mohammad Ali Hosseini, survine la scurt timp dupa raportul AIEA, care a mentionat cooperarea Iranului si a condus la stabilirea unui plan de masuri pentru rezolvarea chestiunilor ramase in suspensie din dosarul nuclear al Republicii Islamice pana la sfarsitul anului. Aceste evolutii au fost salutate de directorul general al AIEA, Mohammed El Baradei, precum si de Rusia, astfel ca este putin probabil ca pozitia dura a SUA, Marii Britanii si Frantei fata de Iran sa conduca la adoptarea unei noi rezolutii a Consiliului de Securitate care sa prevada noi sanctiuni pentru aceasta tara. Probabilitatea unui atac aerian american (si eventual si israelian) asupra Iranului, evocata de Alexis Debat, director al Centrului Nixon pentru terorism si securitate nationala, dar dezmintita, cel putin pentru perioada imediat urmatoare de un purtator de cuvant de la Casa Alba, este totusi redusa, dat fiind faptul ca un astfel de atac ar fi un act de razboi care ar necesita aprobarea, mai mult decat incerta, a Congresului SUA. Un alt subiect de divergente intre SUA si Iran este situatia din Irak, Washingtonul acuzand Teheranul de sustinerea directa a militiilor siite irakiene, iar o declaratie de ultima ora a presedintelui Ahmadinejad vorbea despre "posibilitatea ca Iranul sa umple vidul lasat dupa plecarea trupelor americane" din aceasta tara.
Despre autor:
