Televizorul si internetul au facut, incet, dar sigur, ca salile de cinema sa nu mai atraga aproape pe nimeni. Din acest motiv, majoritatea sunt distruse si praduite, aratånd ca dupa bombardament. Multe din cinematografele de stat arata ca o gh
Televizorul si internetul au facut, incet, dar sigur, ca salile de cinema sa nu mai atraga aproape pe nimeni. Din acest motiv, majoritatea sunt distruse si praduite, aratånd ca dupa bombardament. Multe din cinematografele de stat arata ca o ghena si miros poate mult mai rau. Ca sa scape de ele, Ministerul Culturii le scoate la mezat, asa ca acestea vor deveni cårciumi, hoteluri sau magazine. Deocamdata, in Capitala, din peste 30 de cinematografe „de stat“, mai functioneaza sase. Pe „Bulevardul cinematografelor“ mai sunt doar doua.

Micul „Champs-Elysees“ al cinematografelor bucurestene, adica actualul bulevard Elisabeta, este pe cale de disparitie. Din parfumul de istorie al „Bulevardului cinematografelor“ au mai ramas doar povestile. Cu doar cativa ani in urma, drumul de la Calea Victoriei spre gradina Cismigiu era tapetat cu reclamele cinematografelor care incercau sa-si atraga musteriii: Bucuresti, Lumina, Capitol, Central, Flacara. Astazi, pe locul unde se vedea viata pe panza, este bezna. Fostele cinematografe sunt abandonate (Bulevard) sau transformate in cazinouri (Bucures ti) si magazine (Capitol). In fata la „Festival“ am gasit un afis si un orar de proiectii. Trei tineri studiau oferta: „Evan Almighty“. S-au hotarat sa intre. Erau singurii spectatori, asa ca, la sugestia casieritei, nu si-au cumparat deocamdata bilete. Daca nu se mai strange lume, s-ar putea sa nu se proiecteze filmul. Cei trei s-au asezat langa intrare asteptand deznodamantul. Nu au plecat spre alt cinematograf, pentru ca nu mai fusesera la „Festival“ si erau curiosi cum se vede un film in buricul targului. Nu stiau ca pretul redus al biletului vine la pachet cu un scaun rupt sau subred, cu „parfumul“ salii, unde parca s-ar fi lasat un hoit inauntru, cojile de seminte si mizeria plimbata pe podea de cateva saptamani. Din cand in cand mai apare si cate-un sobolan cinefil.

Tinerii dornici de senzatii noi au intrat pana la urma, pentru prima si probabil singura data. Pe celalalt trotuar al Bulevardului Elisabeta este dovada ca se poate si altfel. Cinema Corso este inca in viata. A fost renovat, modernizat si poate oferi o alternativa pentru cei cativa spectatori care au de pierdut doua ore. Celelalte cinematografe de pe bulevard isi asteapta impasibile soarta. Nu mai sunt cozi la bilete, afise si lumini colorate, iar peisajul cu lume ingramadita in foaier intr-un zumzet de asteptare e istorie.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.