Arhivele Nationale se apropie de 180 de ani de existenta, iar in depozitele institutiei se regasesc documente de importanta deosebita pentru istoria tarii noastre. Astfel de documente de mare valoare se bucura de o atentie deosebita din punct de vedere al iluminarii, aerisirii ori al supravegherii temperaturii in depozite.
O pagina de ziar dedicata Arhivelor Nationale nu cuprinde decat o mica parte din volumul urias de informatii importante care pot ajunge la cititori. Am incercat in pagina dedicata astazi acestei institutii prestigioase sa publicam un istoric de la infiintare si pana in prezent.

Marius Dobrin, Bucuresti
Cand au fost infiintate Arhivele Nationale, fiind recunoscut faptul ca institutia dvs. este considerata un edificiu de stabilitate administrativa a tarii?

>> Arhivele, ca institutie moderna, au luat fiinta in urma aplicarii celor doua Regulamente Organice ale Tarii Romanesti si Moldovei, respectiv Arhiva Statului Tarii Romanesti la 1 mai 1831 si Arhiva Statului Moldovei la 1 ianuarie 1832. Dar arhive au existat inca din timpul Daciei Romane si apoi in epoca feudala, pe langa domni si voievozi, iar asezamintele ecleziastice din Tara Romaneasca si Moldova, orasele si breslele din Transilvania aveau si ele arhive, unele dintre ele incepand din secolul al XIII-lea. Au existat si "arhive generale" ale Moldovei si Tarii Romanesti, si ele se pastreaza la mitropoliile din Bucuresti si Iasi, dovedindu-se existenta lor pe la mijlocul veacului al XVII-lea, in vremea domniilor lui Matei Basarab si Vasile Lupu. In Transilvania, rolul de arhiva generala l-au avut cancelaria voievodala si locurile de adeverire de la Oradea, Cluj, Manastur si Alba Iulia. La 1831 si 1832, Arhiva Statului Tarii Romanesti a fost subordonata Vorniciei din Launtru (Ministerul de Interne de atunci), iar Arhiva Moldovei a fost subordonata Ministerului Justitiei de atunci. In urma Unirii Moldovei si Tarii Romanesti, la 1859, s-au unit cele doua Arhive, in 1862, si s-a creat Directia Generala a Arhivelor Statului, in cadrul Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice, in aceasta subordonare ramanand pana in 1951, cand aceasta a trecut din nou la Ministerul de Interne, in componenta caruia se afla si in prezent. Prima Lege a Arhivelor Statului, cea din 1925, a dat posibilitatea crearii de Arhive ale Statului si in alte orase ale tarii. Asa au luat fiinta Arhivele Statului din Craiova (1931), Timisoara (1936), Nasaud (1937), Brasov (1938) si altele. Dupa organizarea teritoriala din 1959, s-au creat arhive in toate resedintele unitatilor administrative regionale. Astazi exista directii ale Arhivelor Nationale in toate resedintele judetene si una a Municipiului Bucuresti.

Ioana Georgescu, Bucuresti
Personalul institutiei dvs. trebuie sa aiba studii de arhivistica ori pot sa provina si din alte domenii?

>> In principal, personalul Arhivelor Nationale este compus din arhivisti si arhivari, alaturi de care activeaza si alte categorii de salariati: restauratori, economisti, informaticieni etc. Arhivistii au studii superioare, fiind pregatiti la Facultatea de Arhivistica din Bucuresti, unde se specializeaza pe probleme privind crearea, conservarea si folosirea arhivelor, dar si in scrierile in care au fost redactate documentele din epocile anterioare pe teritoriul tarii noastre, respectiv: paleografiile romano-slava, romano-chirilica, greaca, latina, maghiara, germana, turco-osmana. Trebuie avut in vedere ca romanii au folosit scrierea chirilica, chiar de la crearea alfabetului chirilic, in secolele IX-X, pana la 1860. Un istoric roman, cu atat mai mult un arhivist, nu poate lucra pe documente originale create pana la 1860 fara sa cunoasca scrierea chirilica. Paleografiile se studiaza si in cadrul facultatilor de Istorie, unii studenti pe care i-am invatat paleografie chirilica la Facultatea de Istorie din Bucuresti sunt acum editori ai corpusului national de izvoare interne - Documenta Romaniae Historica - realizat in cadrul Institutului de Istorie "Nicolae Iorga" din Bucuresti, al Academiei Romane.
De asemenea, la Facultatea de Arhivistica studentii se specializeaza si in limbi straine moderne.
Ocupara unui post de arhivist se face prin concurs, care consta din probe scrise si orale la disciplinele: Arhivistica, Istoria Romaniei, o paleografie la alegere, o limba straina si legislatie.

Cristian Mocanu, Buzau
Pentru cei interesati sa cerceteze documente de arhiva care au caracter istoric este nevoie de programare?
>> Una din atributiile majore ale oricarei arhive este aceea a asigurarii conditiilor legale de folosire a documentelor pe care le detine. Documentele se folosesc fie pentru rezolvarea unor nevoi practice ale cetatenilor sau ale institutiilor tarii, fie in scopuri stiintifice. Folosirea documentelor in scopuri stiintifice se face prin salile de studiu pe care le au toate unitatile Arhivelor Nationale din Romania. Accesul la sala de studiu are loc pe baza unui permis, care se obtine de la unitatea de arhiva respectiva, in urma unei cereri, in care solicitantul - roman sau strain - trebuie sa precizeze tema de studiu. Salile de studiu sunt deschise dimineata in toate zilele lucratoare, iar doua zile pe saptamana - martea si joia - au program pana la ora 19,00.

Octavian Dumitru, Ilfov
In ultimii ani, multi dintre cititori ne-au solicitat sa contactam institutia dvs. pentru eliberarea unor acte privind anumite drepturi. De fiecare data ati raspuns prompt la solicitarile cititorilor nostri. Aveti personal specializat pentru eliberarea actelor privind drepturile cetatenilor?

>> O alta modalitate de folosire a documentelor din arhive o constituie solutionarea cererilor cetatenilor si ale institutiilor. Legea 16/1996 a Arhivelor Nationale precizeaza, in acest sens, urmatoarele: "Creatorii si detinatorii de documente sunt obligati sa elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice si juridice, certificate, copii si extrase de pe documentele pe care le creeaza si le detin, inclusiv de pe cele patru care nu s-a implinit termenul prevazut la art. 13, daca acestea se refera la drepturi care il privesc pe solicitant. Serviciile prestate de catre Arhivele Nationale pentru rezolvarea solicitarilor persoanelor fizice si ale persoanelor juridice se efectueaza contra cost, in conditiile prevazute de lege". La eliberarea actelor se plateste, taxa fiind de 350 RON pentru un act, la care se adauga timbrele fiscale pentru certificarea lor. Exista insa legi care prevad scutirea de taxe la eliberarea actelor in conformitate cu ele, cum sunt: Legea 9/1998, modificata prin Legea 97/2005, privind des-pa-gubirile pentru cei care au facut obiectul Tratatului de la Craiova, din 7 septembrie 1940, privind schimbul de populatie dintre Romania si Bulgaria; Legea privind drepturile acordate celor care au facut armata la Directia Generala a Serviciului Muncii; sau Legea care reglementeaza recalcularea pensiei etc.

Cornelia Prisacaru, Calarasi
In Fondul Arhivistic National al Romaniei se regasesc documente de o importanta deosebita. Le este asigurata acestor fonduri o protectie speciala? Cum anume?
>> Asa cum ati avut ocazia sa vedeti in cateva depozite de arhiva de la Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, in Fondul Arhivistic National al Romaniei se gasesc documente de importanta deosebita pentru istoria tarii noastre. Astfel de documente se afla si la unele din directiile judetene ale Arhivelor Nationale: Cluj, Brasov, Sibiu. Cu ocazia aniversarii a 175 de ani de existenta a Arhivelor, in octombrie 2006, am editat un album de documente de mare valoare, aflate atat la Arhivele Centrale, cat si la directiile judetene ale Arhivelor Nationale. In general, astfel de documente se bucura de o atentie deosebita din punct de vedere al iluminarii, aerisirii, supravegherii temperaturii in depozite etc., sunt microfilmate, fie pentru a da microfilmele la cercetare in locul originalelor, cu scopul ca acestea sa nu se degradeze in urma manipularii, fie pentru a avea microfilmele de asigurare contra unor evenimente neprevazute.
Dar neajunsuri majore intampina Arhivele Nationale la capitolul dotari cu spatii in vederea preluarii arhivelor istorice, permanente, de la marii creatori. La Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale este nevoie urgenta de spatii de depozitare de peste 30 klm de polita-raft de arhiva si de alti 10-15 klm pentru a prelua documentele conform OU 39/2006, devenita Legea 474/2006. Tin sa precizez ca, prin aplicarea acestei legi, Arhivele Nationale se transforma in depozite de maculatura, deoarece majoritatea arhivei ce se va prelua are termene de pastrare de pana la 50 de ani, dupa care urmeaza sa fie data la topit, ca maculatura.
Or, rostul Arhivelor Nationale este acela de a prelua arhivele istorice, permanente, nu maculatura.
Pentru rezolvarea problemelor arhivelor de la creatorii
falimentati sau desfiintati se putea crea o structura separata - care exista si in alte tari, evident cu scopuri oarecum deosebite -, numita depozit intermediar, pusa sub indrumarea Arhivelor Nationale.

Silviu Cocis, Bucuresti
Din punctul de vedere al dotarilor tehnice, Arhivele Nationale se ridica la standardele europene?

>> Din punctul de vedere al dotarilor, Arhivele Romaniei nu se ridica la nivelul standardelor europene. In afara catorva depozite care indeplinesc conditiile necesare de conservare a arhivelor, majoritatea spatiilor de depozitare sunt improprii acestei activitati: sunt daunatoare vietii documentelor si chiar sanatatii oamenilor. Cu informatizarea
suntem la inceput de drum.