Una dintre problemele pe care le ridica actul de justitie dupa o jumatate de secol de la comiterea faptelor este prescrierea acestora, inclusiv in cazul delictelor grave. Probabil, un astfel de final frustrant a dorit sa evite ICCR mizand pe caracterul imprescriptibil al crimei de genocid. Daca genocidul va fi probat, se asigura condamnarea. Imprescriptibile raman insa actele celor 220 de inculpati si daca sunt tratate drept componente ale crimelor impotriva pacii si omenirii. Ar trebui doar ca instantele sa judece in aceasta logica. Intr-o astfel de interpretare, ele sunt legitimate si de calificativul asezat peste comunism de Raportul Comisiei Tismaneanu.


Sesizarea penala amintita are fara indoiala legatura cu folosirea termenului de genocid in Raportul dat publicitatii in decembrie 2006. Poate membrii Comisiei s-au simtit obligati sa preia termenul de la cele cateva carti ale unor autori romani care se refera astfel la crimele comuniste. Dar genocidul are o conotatie bine circumscrisa in drept. Nu acopera crimele politice. Genocidul descrie actele comise cu intentia de a distruge un grup national, etnic, rasial sau religios. Exista o ampla jurisprudenta legata de aplicarea Conventiei privind prevenirea si pedepsirea crimei de genocid. Ea nu permite sa se faca loc interpretarilor gandite la Bucuresti, oricat de intens s-ar manifesta vointa in acest sens. In masura in care Raportul Comisiei Tismaneanu fusese declarat "in lucru", ar fi fost de dorit sa se revina asupra acestui detaliu la adresa caruia s-au exprimat mai multe opinii critice. Am facut si eu referiri la problema amintita, Michael Shafir a insistat la randul lui impotriva abuzului terminologic. Din pacate, pana acum Vladimir Tismaneanu a tratat observatiile cu comentariul: "Fiecare om cauta pete in soare si atunci se gasesc diversi care au tot felul de opinii".
Spun "din pacate", caci utilizarea improprie a termenului "genocid" are consecinte practice. Tenteaza la refolosire, diluand continutul crimei de genocid prin inflatie. Am amintit sesizarea penala impotriva celor 220 de fosti comandanti de inchisori. Recent, au parvenit informatii de la Parchetul Militar privind intentia de a califica drept genocid si evenimentele din decembrie 1989. Mai precis, ceea ce s-a intamplat in perioada de dupa 22 decembrie 1989, cand grupul lui Ion Iliescu a preluat puterea. Acuzatia a fost adusa de catre Asociatia 21 Decembrie 1989, iar Parchetul Militar se pregateste, afirma sursele, sa-si insuseasca alegatia. Or, interpretarea nu se sustine in niciun fel. O explicatie poate fi tot dorinta ca responsabilii pentru moartea a circa o mie de oameni sa raspunda pentru faptele lor, chiar daca au trecut 17 ani. Dar nu aceasta e calea. Trebuie gasita vina reala si argumente, eventual, pentru a intrerupe cursul prescriptiei. Invocarea genocidului, in oricare din procesele din Romania, nu poate avea decat un rezultat: sa compromita acuzarea si sa impinga din start procesele spre esec.