Dupa primul razboi mondial, Bucurestiul era considerat un oras oriental, rau asezat, insalubru, dezordonat, dar si corupt. Romaniei Mari, tara cu o suprafata aproape cat aceea a Italiei, 295.000 kmp, i se cuvenea o capitala noua, amplasata nu la margine, ci spre centrul ei. Se rostise numele Brasovului. Treptat insa, ideea stramutarii a fost uitata de ziaristi, iar Bucurestiul, mai ales dupa criza economica din 1929, care a afectat considerabil Romania, a intrat intr-o faza de modernizare si primenire edilitara, frenetica in unele zone.
In 1935, Regele ianugura Expozitia urbanistica din Parcul Carol si Fantana cu zodiac, lucrare a arhitectului Octav Doicescu. In acelasi an se termina de construit Gara Baneasa (Gara regala), cu silueta ei geometrica, numita initial Gara Mogosoaia. De acolo plecase Carol al II-lea in ianuarie 1936 spre Londra, itinerar feroviar pe care il va relua in 1938, cu deosebirea ca de data aceasta se va opri si in Germania lui Hitler. De altfel si ultima calatorie, in calitate de suveran, Regele Mihai o face, in 1947, tot la Londra, cu prilejul casatoriei verisoarei sale, Regina Elisabeta. Mihai I va pleca din Gara Baneasa si se va intoarce acolo pe 21 decembrie 1947, condus si intampinat de Petru Groza si de Ana Pauker, intre altii.
1936 este totodata anul deschiderii pentru public a Gradinii Botanice, prevazuta cu un frumos restaurant, si al ianugurarii Muzeului Satului, proiect al profesorului D. Gusti. Ziarele relatau cum tarani si mesteri autentici sositi din toate colturile tarii reconstituiau pe malul Herastraului locuintele lor rustice si acareturile specifice. Regele fusese prezent si aici la ianugurare.
Sistematizarea
Intre 1934-1938, primar al Bucurestilor era Alexandru G. Donescu, frate cu cei doi editori ai elegantei reviste "Vremea". La mijlocul lui 1936, aceasta tipareste un numar de 60 de pagini consacrat sistematizarii Bucurestilor cu harti, reproduceri, fotografii, cu articole semnate de arhitecti, dar si cu colaborarea a numerosi intelectuali si scriitori. Accentul innoirilor urbanistice cadea pe axa Nord - Sud a orasului, dar si pe Parcul National (Herastrau). Intre Soseaua Kiseleff si Soseaua Jianu (Bd. Aviatorilor), dar si intre Soseaua Jianu si Calea Dorobantilor aparusera sau erau in curs de construire zeci si zeci de cladiri, indeosebi vile, inconjurate de arbori, unele cu dimensiuni de "palat", cu peluza ce amintea de casele boieresti de altadata - precum resedinta industriasului Max Auschnitt, devenita ulterior sediu al Ambasadei Argentinei. Pe langa cladirea de langa Ambasada americana, Nicolae Malaxa isi ridicase si el o casa impunatoare, in care functioneaza astazi institutul Cultural Roman, pe Aleea Alexandru, asadar in una din aceste noi zone rezidentiale denumite Parcul Jianu, Parcul Domenii, Parcul Bonaparte (dupa numele omonimei artere rebotezate de comunisti in "Ilie Pintilie"), Parcul Dorobanti...


Orasul se extindea inspre nord, peste cativa ani o ecluza avea sa lege lacurile Herastrau si Floreasca, vor aparea Restaurantul Parc si terenurile de tenis din apropierea lui - existent si astazi - "Nautic Club", restaurantul "Pescarus", proiectat de arhitectul Horia Creanga, localul de pe insulita din mijlocul Herastraului, restaurantul - o cladire conceputa cu mult gust - "Parcul Privighetorilor" din Padurea Baneasa, cunoscut si sub numele de "Casa Alba", proiectat tot de arhitectul Octav Doicescu.
Pe actualul Bulevard Magheru, sistematizarea era impiedicata de Palatul Lido, construit in 1930 de fruntasul liberal C. Angelescu. S-au purtat numeroase polemici gazetaresti pe marginea acestui imobil cu anexe intinse pe suprafata a patru strazi centrale, intre care casa dr. Angelescu si bazinul cu valuri Lido, care a continuat sa functioneze inca sase decenii, intrucat demolarea nu s-a produs.
"Luna Bucurestilor"
In 1935 Regele ianugureaza "Luna Bucurestilor", manifestare anuala care va avea loc anual pana in 1940. Era o replica moderna a vechiului si popularului Targ al Mosilor, dupa unii comentatori. Editia a doua s-a desfasurat in Parcul Herastrau, la extremitatile caruia fusese dezvelita Fantana Miorita, lucrare a sculptoritei Milita Patrascu, admirabil pandant al Vilei cu clopotei apartinand inginerului Nicolae Minovivi. Peste trei decenii actorul George Banica, aflat la volanul unui Opel Rekord, va intra cu masina din plin in Fantana Mioritei. Automobilul s-a facut zob iar, dupa vindecare, actorul a fost distribuit de un regizor inteligent in piesa lui Victor eftimiu, "Omul care a vazut moartea", spectacol ce s-a jucat luni in sir cu casa inchisa la Teatrul Giulesti.
Ziarele anului 1936 scriau despre construirea a doua hoteluri la Mamaia, Cazino si Rex, si despre proasta organizare a turismului la noi. Fusese infiintat Oficiul National de Turism, tot din initiativa regala, prilej de comentariu sarcastic pentru Constantin Argetoianu in al sau jurnal: "Am asistat ieri la primul film al Oficiului National de turism, ONT, cu Coroana Regala deasupra. Primul film e: "Bucurestii!" In loc sa curete de paduchi hotelurile, cat sunt, prin regiunile atragatoare ale tarii sau sa construiasca altele noi, in loc sa se ingrijeasca ca prin birturile localitatilor mai importante sa nu curga mucii bucatarului in bucate si sa nu se ingroape mustele in ele, in loc sa se astupe gropile si sa se repare podetele pe soselele abandonate pana si de Dumnezeu - Oficiul National de Turism a inceput prin a cumpara cateva automobile pentru lafairea nenumaratilor sai functionari, prin scoaterea unei reviste de prisos si prin filmarea costisitoare si inutila a Bucurestilor, care numai centru de turism nu va deveni niciodata."