In transmisia directa pe care ne-a dat-o televiziunea publica de la Helsinki la momentul votului pentru cantecele din concurs, de la Tallinn, din Estonia, o crainica a anuntat 12 voturi pentru Rusia. Vreau sa cred ca aceasta editie a Eurovision a fo
In transmisia directa pe care ne-a dat-o televiziunea publica de la Helsinki la momentul votului pentru cantecele din concurs, de la Tallinn, din Estonia, o crainica a anuntat 12 voturi pentru Rusia. Vreau sa cred ca aceasta editie a Eurovision a fost un barometru pentru ce simt popoarele, iar guvernele de orice culoare si de orice sustinere nu si-au bagat deloc coada. Vorbim despre tarile care pana la sfarsitul Razboiului Rece au apartinut Uniunii Sovietice si de tarile provenite din dezmembrarea violenta si furibunda a fostei Federatii Iugoslave. In termeni de limes, este vorba despre vecinii nostri. Votul publicului nu este un vot de calitate, este doar expresia emotiilor pe care opera - cantecul, in situatia data - le declanseaza in momentul receptarii. Proces psihic de o complexitate care ne impiedica sa-l expediem in doua randuri, dar care ne permite sa extragem elementele care ne intereseaza in discursul de fata. 50 de ani de istorie si de viata comuna a oamenilor de etnii, religii sau limbi diferite nu pot fi anulati de deciziile politice aberationiste impuse in numele mondializarii si pietei libere. Oamenilor li se poate ordona ce sa faca , dar nu ce sa simta. E drept ca propaganda actuala, de sub fardul atragator al publicitatii, nu ramane fara efect. De douazeci de ani incoace, sute de milioane de oameni din estul Europei au incetat sa viseze. Nu mai au timp. Sunt prinsi in masinaria dementa a supravietuirii, sunt posedati de haosul atent construit din spaime inventate, dar care transforma in realitate teroarea si ura. Teroarea de Celalalt si ura fata de el.
Despre autor:
