Pasajul smen

Conducerea CFR a pornit, pe sest, un program de investitii de circa 20 de miliarde de lei vechi, pentru consolidarea Gårii de Nord. Ca så nu mai fie nevoiti så dea socotealå pentru cheltuirea de fonduri publice, mai-marii CFR au hotårat cå banii vor fi luati din fonduri proprii, adicå din veniturile din taxe si chirii. Intrebati de Gardianul cati bani vor baga in cladirea Gårii, cei de la CFR au raspuns cå sumele sunt confidentiale si nu intrå sub incidenta legii privind accesul la informatiile publice. Au realizat cå se insalå abia cateva zile mai tarziu.

Incåpåtanarea autoritåtilor de a mentine Gara in buricul orasului a fåcut panå acum o gaurå de 140 de milioane de euro in bugetul local, atat cat va costa pasajul Basarab. La acesti bani se adunå si cele 20 de miliarde lei vechi bågate in reconsolidare. In fine, la tot acest efort financiar se adaugå stresul la care sunt supusi bucurestenii, din momentul in care au &ici rc;nceput lucrårile la pasaj. Toate acestea ar fi putut fi evitate, prin mutarea gårii undeva la marginea orasului, dupå modelul multor capitale europene.

Licitatia pentru modernizarea Gårii de Nord ridicå si ea semne de intrebare. Aceasta a fost castigatå de firma General Service Grup 98, un sereleu abonat la multe dintre contractele cu statul. Culmea, firma a castigat licitatia pentru cå a fost singura care s-a prezentat. Dupå o incercare nereusitå, cei de la CFR au fost obligati så dea contractul firmei General Service, din cauzå cå aceasta era singurul ofertant Pretul cerut de aceasta a fost si el acceptat fårå negocieri, pe baza aceluiasi algoritm



CFR investe putinii bani pe care ii are in reparatii capitale la Gara de Nord. Desi s-a dezbatut intens problema reconsolidarii Garii de Nord din Bucuresti, proiectul nu exista pe motiv ca Ministerul Transporturilor nu a alocat inca resurse. in lipsa proiectului, CFR a decis ca este mai bine sa foloseaca banii proveniti din taxe si chirii pentru propriul program de reabilitare al statiilor CFR.

In Gara de Nord, langa unul din birourile de informatii, se fac “reparatii capitale” la acoperis, la galerii sI la peroane. Mai exact, o suprafata de circa 30/5 de peron comerciabil este ingradita pentru a se monta sticla armata, pentru lucrari la structura de rezistenta sI pentru a se reface peronul. Oana Branzan, purtator de cuvant in cadrul CFR, ne-a spus ca lucrarea face parte din programul CFR de reabilitare al garilor.

---

Despre autor: