Grecii ii a��mituiesca�� pe aromani sa-si nege originea romaneasca

Autoritatile din Macedonia refuza retrocedarea cladirilor apartinand statului roman. Macedonia este singura tara din Balcani si din Sudul Europei care ii recunoaste pe aromani ca minoritate.

Romania nu a stiut sa fructifice legaturile de sange cu aromanii. Acestia joaca un rol important in viata politica si economica din Macedonia. Chiar presedintele Parlamentului, Liubisha Georgievski, este un aroman originar din Bitola. Mitko Papuli, presedintele Partidului Aromanilor, avertizeaza ca Grecia incearca sa-i revendice pe aromani. Atena redirectioneaza fondurile europene catre aromani, cu conditia ca acestia sa afirme ca sunt greci.

Profesorul Nico Pop Nikola, din Bitola, spune ca aromana nu este un dialect al limbii romane. “Noi suntem verisori, nu frati”, sustine el. Limba i se pare mai apropiata de romana vorbita in zona Moldovei. “Ei zic feciori sau ghine, ca si noi”, argumenteaza profesorul. Comunitatea aromana este divizata in grecofili, romanofili si adepti ai ideii care afirma existenta unei natiuni distincte aromane.

Mitko Papuli, presedintele Partidului Aromanilor, avertizeaza ca Grecia incearca sa-i revendice pe aromani. Papuli spera ca Romania va urma exemplul Greciei, care redirectioneaza fonduri europene catre minoritatea greaca din Macedonia, dar si catre aromani sau sarbi. “Daca vlahii spun ca sunt greci, le ofera o serie de avantaje. Tinerii primesc o bursa din partea statului grec”, spune el. In plus, aromanii sunt nemultumiti de regimul de vize pentru Romania.

Statistici dezumflate
In Macedonia traiesc peste 150.000 de aromani, potrivit estimarilor facute de asociatii. In statisticile oficiale nu apar decat 8.000. Poetul Dimitrie Bolintineanu, al carui tata era macedo-roman din Ohrid, scria in 1858 despre existenta a 450.000 de romani in Macedonia.

Aromanii sunt numiti “vlahi”, termen des folosit in Balcani atunci cand este vorba de populatii care vorbesc un dialect sau un grai al limbii romane. Termenul de “aroman” a fost folosit prima data de lingvistul german Gustav Weigand. Aromanii din Macedonia isi spun insa “armani”. “Eu hiu arman” - eu sunt arman, si “noi zburam (vorbim) armaneste” sunt formulele cu care se prezinta. La Magarevo si Tarnov, aproape de Bitola, se mai spune si “Io escu arman”.

Liceul de la Bitola asteapta redeschiderea
Negocerile purtate de statul roman pentru retrocedarea cladirilor din Macedonia care i-au apartinut nu au dat roade. Astazi, in cladirea liceului roman din Bitola functioneaza o scoala primara macedoneana. Asociatiile aromane incearca de cativa sa reinfiinteze un liceu cu predare in romana si aromana, cu sprijinul statului roman. Proiectul a ramas insa doar la stadiu de discutii. Zoran Gatovski de la “Asociatia Fratii Manaki”, spune ca liceul este necesar ca sa “nu chiara limba”. Tinerii macedo-romani pe care i-am intalnit cunosc foarte putin limba bunicilor. Copiii nascuti in familiile mixte, tot mai numeroase, se afla in aceasi situatie. Aromana se studiaza facultativ, in clasele primare. Multi dintre ei se intorc catre graiul stramosesc dupa ce studiaza in Romania. Aprope 300 de tineri beneficiaza anual de burse de studiu in Romania. Dupa terminarea facultatii multi se stabilesc in Romania. Cei care se intorc gasesc cu greu de lucru, Macedonia trecand printr-o perioada de tranzitie. Ana Magdenosca, pe care am cunoscut-o intr-o cafenea din Ohrid, a absolvit anul trecut Facultatea de Stiinte Politice din Bucuresti. Ea spune ca pentru a te angaja este nevoie sa ai pe cineva “sus”, sa ai relatii. E un sistem asemanator cu cel din Romania. Ana invata acum limba albaneza pentru ca este obligatorie in administratia publica. Albaneza este recunoscuta ca limba oficiala, acolo unde minoritatea depaseste 25% din populatie.

Satul Molovistea, un muzeu in aer liber
O asezare importanta a aromanilor a fost Moloviste. Drumul de la Bitola spre Moloviste serpuieste pe sub coasta muntelui, urcand pe Valea Semnita. Pe masura ce ne apropiem de sat, pe marginea drumului se iveste o turma de oi. Zoran, care este molovistean, spune ca “iu san oi acolo san armani”- unde sunt oi acolo sunt aromani. La Sipot, in inima satului, imi iese in cale 'mae Nita, o batrana armanca, de 76 de ani, care se tine foarte bine. In sat isi duc traiul aproape 150 de oameni. Cele 50 de case locuite se ridica printre peretii daramati ai caselor parasite. Sunt case mari, de piatra, cu acoperisuri cenusii de ardezie, care dau senzatia unei istorii incremenite. Distrugerea satului, care avea 3.000 de locuitori, a inceput in perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. Bulgarii au deportat majoritatea aromanilor. Dupa terminarea razboiului, acestia s-au raspandit in Belgrad, Sofia, Viena, Bucuresti, unde au pus bazele unor noi comunitati. Tragedia de la Moloviste s-a repetat in multe asezari ale aromanilor. Una din casele locuite este a familiei Belemace, rudele poetului Constantin Belemace, care a compus imnul aromanilor “Dimandarea parinteasci”. Cantecul vorbeste de blestemul care cade asupra parintilor pentru ca nu-si invata copiii limba strabunilor. Poetul este inmormantat in cimitirul vlah din Bitola, alaturi de figuri marcante ale aromanilor, precum Apostol Margarit si Dimitrie Atanasescu, intemeietori de scoli.

Traditia din biserica
'Mae Nita ma conduce pe ulitele pietruite pana la biserica satului. Ridicata la 1856, biserica are un specific aroman, cu doua nivele interioare. Taina acestei arhitecturi rare mi-o dezvaluie chiar batrana. “Fetile si muierli a-naltu, barbatii si feciorli di gios”, adica femeile stateau la nivelul de sus al bisericii, iar barbatii jos. Traditia nu se mai respecta si oamenii din Moloviste se aduna, de doua-trei ori pe saptamana, la slujbele care se tin in partea de jos a bisericii. Ca o curiozitate, pe unul din peretii exteriori este infatisat “Sfantul Gheorghe cu fustanela”. In spate sunt inmormantati “prefti si despoti” ai bisericii. Numele de pe cruci s-au sters, iar mormintele sunt napadite de buruieni. Moloviste face parte din Parcul National Pelister, dar autoritatile macedonene nu dau prea multi bani pentru conservarea si promovarea acestei localitati.

---

Despre autor: