Ne-am obisnuit deja cu situatii de acest fel, la fiecare capriciu al naturii, fie ca e vorba de ploaie, de seceta, de ninsoare, de vant sau de grindina. Uneori te intrebi cum se descurca cei care traiesc, de pilda, in Arhanghelsk (oras in nordul Rusiei), in Alaska sau in golfurile unde bantuie vitregiile musonice? Viziunea precumpanitor institutionala asupra tranzitiei nu trebuie sa ignore importanta speciala pe care o reprezinta infrastructura in sustinerea unui efort de modernizare. De altfel, dezvoltarea infrastructurii este cea mai vizibila componenta a modernizarii si are efectele cele mai imediate.
Comunismul ne-a lasat ca mostenire o economie cu o infrastructura precara si imbatranita. Criza in care se gaseste infrastructura romaneasca este considerabila si efectele care sunt deja evidente, unele chiar catastrofale, o transforma intr-una din cele mai importante probleme ale unui management corespunzator al riscului. Numeroase locuinte sunt expuse unui risc seismic major. Unele risca sa se prabuseasca chiar si fara aparitia unui cutremur. Numeroase drumuri se afla in stadii avansate de degradare. Sistemele de transport prin conducte, pentru petrol si gaz metan, sunt imbatranite. Sunt mine care risca sa se surpe - cu unele s-a si intamplat deja - tot astfel cum termocentrale si fabrici vechi functioneaza cu efecte dezastruoase pentru mediul inconjurator. Sistemele de irigatii sunt lasate in paragina. Solurile aluneca, despadurite si faramitate. Podurile rutiere, podurile de cale ferata sunt adesea intr-o stare care impune reparatii capitale urgente. Intr-o situatie similara se gaseste infrastructura subterana, fie ca e vorba de transportul apei, al gazului sau de canalele de scurgere. La aceasta se adauga precaritatea infrastructurii comunicationale.
Sistemele de telefonie nu acopera intreg teritoriul tarii. Exista numeroase localitati care nu au decat un post telefonic si acela functioneaza cu intermitente. Ca sa nu mai vorbim de fax sau de posta electronica. Infrastructura bancara este incompleta. Peste 90% dintre localitatile tarii - in care am inclus si satele - nu au nici un punct unde sa se poata derula operatiuni bancare, iar daca avem in vedere doar orasele si comunele, procentul depaseste doua treimi.
Toate acestea presupun o anumita reconsiderare a viziunii noastre despre tranzitie. Poate ca adesea provocarile privind infrastructura, mai ales cand e vorba de conducte subterane, nu sunt foarte vizibile decat atunci cand ele rabufnesc. Si totusi a construi democratia si a imagina modernizarea fara ca ele sa fie asezate pe o infrastructura solida e munca in desert.
Despre autor:
Sursa: Ziua
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
🎦 Smart Products, afacerea care caută mereu cele mai noi tehnologii în lume
Sursa: start-up.ro
-
Săptămâna filierelor de producători locali în Auchan: ce găsim la raft...
Sursa: retail.ro
-
Am obosit s-o iau mereu de la început
Sursa: kudika.ro
-
Ce spun nutriționiștii despre legumele și fructele cu pesticide: E mai rău...
Sursa: garbo.ro
-
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din PIB după primul trimestru
Sursa: futurebanking.ro
-
Mașina fostului campion de Formula 1 Ayrton Senna, scoasă la vânzare. Cât...
Sursa: wall-street.ro