Legea cultelor - Romania ofera mai multa libertate

Modul de recunoastere a unui cult si respectarea simbolurilor religioase. In comparatie cu alte tari europene, legea cultelor din Romania este mult mai permisiva. In Portugalia si in Ungaria o asociatie religioasa asteapta 30 de ani pana devine cult recunoscut, si nu doar 12 ca la noi. Iar in Belgia, adeptii trebuie sa reprezinte 0,4% din populatie.
Legea privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, adoptata in finele anului 2006, a starnit si inca mai starneste nemultumiri. Sunt atacate doua aspecte ale Legii cultelor. Unul este modul de constituire al unui cult nou: ""Asociatia religioasa care solicita recunoasterea calitatii de cult va formula o cerere in acest sens la Ministerul Culturii si Cultelor, insotita de urmatoarea documentatie: a) dovada ca este constituita legal si functioneaza neintrerupt pe teritoriul Romaniei ca asociatie religioasa de cel putin 12 ani; b) listele originale cuprinzand adeziunile unui numar de membri cetateni romani cu domiciliul in Romania cel putin egal cu 0,1% din populatia Romaniei, conform ultimului recensamant"" (articolul 18). Celalalt punct sensibil este alineatul 2 din articolul 13 care spune: ""In Romania sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa, precum ofensa publica adusa simbolurilor religioase"".
LA ALTII. Supararea asociatiilor religioase pentru modul in care pot deveni cult vine din faptul ca functionand ca asociatie nu se pot bucura de anumite drepturi banesti de la stat, cum este cazul cultelor.
Iata insa care este legislatia altor state europene, avute drept model in elaborarea Legii cultelor de la noi. In Austria, tara care a adoptat o noua lege a cultelor in 1998, un cult se poate inregistra numai dupa 20 de ani de functionare si avand membri 0,2% din populatie. In Cehia procentul este de 0,1%, iar in Belgia procedurile de recunoastere a unui cult religios cer 10.000 de credinciosi, adica tot 0,1% din populatia tarii. In Slovacia, legislatia cere 20.000 de membri pentru recunoasterea unui cult, adica aproximativ 0,4% din populatia acestei tari. Cat despre durabilitatea asociatiei care vrea sa fie recunoscuta drept cult, in Portugalia se cere o functionare autohtona de 30 de ani, in Ungaria 30, in Lituania 25, in Austria 20 de ani.
OPINII. Fata de nemultumirile unora cu privire la articolul 13, cum ca ar impiedica manifestarea artistica, Bogdan Tatatu-Cazaban, consilierul presedintelui Basescu, a precizat: ""Necesitatea respectarii simbolurilor religioase in spatiul public nu impiedica libertatea de exprimare, ci subliniaza responsabilitatea cetatenilor fata de libertatile celuilalt, fata de credinta si simbolurile sale, in acord cu articolul 29, alineatul 2 din Constitutia Romaniei, potrivit caruia libertatea constiintei este garantata, ea trebuie sa se manifeste in spiritul de toleranta si respect reciproc"". Joseph Grieboski, presedintele Institutului pentru Religie si Politici Publice din Washington, a criticat noua Lege a cultelor din Romania, spunand ca prin ea ""se incalca pe fata libertatile religioase"". Consilierul prezidential Theodor Baconsky a aratat: ""Acest proiect de lege apare dupa 17 ani, dupa doi ani de dezbateri publice, dupa obtinerea dificila a consensului la nivelul sefilor de culte recunoscute din Romania si are in primul rand misiunea de a moderniza o legislatie care data din 1948 si fusese adoptata in timpul comunismului. Pe de alta parte, proiectul legii a fost avizat de expertii internationali independenti cum ar fi cei din comisia de la Venetia, care depinde de Consiliul Europei, Comitetul Helsinki sau Consortiul European pentru relatiile dintre Biserica si stat"".
HOTARARI. Daca legislatia romaneasca nu prevede nici o pedeapsa pentru blasfemie, in schimb la alte state europene ea se regaseste. Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit ca libertatea de exprimare este nelimitata numai in domeniul discursului politic sau al problemelor de interes general. Statelor le este lasata o marja mai mare de apreciere cand este cazul moralei si religiei. Chiar CEDO a demonstrat in 1996 ca blasfemia, manifestata chiar si artistic, poate fi interzisa. (Hotararea CEDO din 25.11.1996, cazul Wingrove, contra regatului Unit, refuz al Oficiului Britanic pentru vize cinematografice de a acorda viza unui film video considerat blasfemie). Uniunea Europeana, prin Directiva nr. 97/36/CE prevede in art. 22 a: ""Statele membre trebuie sa garanteze ca emisiunile difuzate (prin televiziuni) nu incita la ura pe considerente de rasa, sex, religie sau nationalitate"".

Legea, atacata in instanta

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe