Soarta produselor traditionale romanesti ramane incerta chiar si dupa aderare

Pentru fiecare stat membru, Uniunea Europeana asigura protectia produselor traditionale. Pentru protectia UE, statele membre trebuie sa respecte anumite criterii hotarate de cadrul legislativ comunitar, norme care vor fi implementate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale abia in martie 2007.
Odata integrati in UE, producatorii traditionali din Romania au posibilitatea de a cere protectie Uniunii Europene pentru produsele comercializate pe piata comunitara. Cu toate acestea, pana la finele anului 2006, Ministerul Agriculturii nu a transpus in legislatia nationala cerintele europene, astfel incat nu sunt cunoscute criteriile pe care trebuie sa le respecte producatorii in vederea obtinerii protectiei UE.
"Regulamentul Uniunii Europene cu privire la protectia produselor traditionale urmeaza sa-l adoptam si sa intre in vigoare la 31 martie 2007", a declarat consilierul superior in MAPDR, Tudorel Balta. "Inca din 2005, Ministerul Agriculturii a elaborat cadrul legal cu privire la atestarea produselor traditionale, iar in ceea ce priveste protectia acestora, legislatia europeana s-a schimbat in martie 2007", a mai adaugat Balta.

820 de produse traditionale asteapta protectia UE

Obiectivul Ministerului Agriculturii a constat doar in identificarea posibilelor produse traditionale romanesti, astfel incat pana la sfarsitul anului 2006, au fost atestate aproximativ 820 de produse, a mai mentionat acesta.
Pe aceasta lista se inscriu produse traditionale de la branza de burduf, urda sau cascaval Dalia, pana la carnati de Bucovina si prescuri.
Ce se intampla mai departe cu aceasta lista nu stiu nici producatorii, nici reprezentantii Ministerului Agriculturii.
"Noi am atestat doar produsele care sunt comercializate, iar daca din acestea unele vor avea succes, producatorii se pot asocia si pot solicita protectia Uniunii Europene. Acest sistem este voluntar, nu este obligatoriu ca toti producatorii sa ceara UE protectie pentru produsele lor", a mentionat Balta.
Unul dintre producatorii traditionali din Romania, Traian Papuc, este mandru de carnatii de Plescoi pe care ii produce si afirma ca ii este necesara protectia Uniunii Europene, dar nu stie ce trebuie sa faca in aceasta privinta.
SC Tri 94 Prod Com Srl Buzau produce carnati de Plescoi, pentru care a obtinut atestat de produs traditional de la MAPDR. Dupa aderare, directorul societatii, Traian Papuc, doreste sa solicite Uniunii Europene protectia denumirii produsului.
Acesta este convins ca produsele sale vor ajunge pe piata comunitara, iar "carnatii de Plescoi vor ajunge cu siguranta si pe piata din Spania, deoarece exista o mare cerere pentru acest produs, explicatia fiind numarul mare de romani care traiesc acolo".

Un produs protejat garanteaza producatorului un pret bun de vanzare

Protectia oferita de Uniunea Europeana se realizeaza in functie de trei criterii, respectiv denumirile de origine, indicatii geografice sau caracteristici traditionale garantate. Un produs protejat poate garanta producatorului un pret bun de vanzare, deoarece atesta o calitate deosebita. In plus, Uniunea isi promoveaza produsele pentru a caror denumire ofera protectie.
Promovarea produselor traditionale romanesti este unul dintre obiectivele pe care Ministerul Agriculturii si-l propune in 2007.
"Am alocat 35 de milioane de lei din bugetul anului 2007 pentru publicitate si promovare si vom acorda o importanta deosebita pentru produsele traditionale", a declarat secretarul de stat in MAPDR, Danut Apetrei. De asemenea, din fondurile europene destinate dezvoltarii rurale se doreste sustinerea producatorilor traditionali pentru obtinerea certificarii.

Doar bauturile au protectia UE

Daca pentru produsele alimentare traditionale Ministerul Agriculturii nu a reusit sa implementeze legislatia europeana pana la sfarsitul anului 2006, lucrurile sunt certe in privinta bauturilor traditionale. Astfel, in cadrul negocierilor cu Uniunea Europeana, Romania a solicitat si a obtinut protectie pentru tuica, horinca, turt, vinars si palinca.
Exista sase tipuri de tuica ce beneficiaza de protectie din partea UE, respectiv tuica de Zetea, Valea Milcovului, Buzau, Arges, Zalau si Ardeleneasca de Bistrita. De asemenea, este protejata horinca de Maramures, Camarzana, Seini, Chioar si de Lapus.
UE ne mai protejeaza cinci tipuri de vinars, anume de Tarnave, Vaslui, Murfatlar, Vrancea si Segarcea. Pentru rachiurile de fructe, Romania a obtinut recunoasterea Uniunii Europene pentru bauturile comercializate sub denumirea palinca, insotita de denumirea localitatii sau regiunea in care se fabrica.
Dupa aderare, producatorii traditionali din Romania au posibilitatea sa se faca cunoscuti pe piata comunitara, dar pentru ca acest lucru sa fie posibil, este nevoie de implicarea Ministerului Agriculturii, cel putin in ceea ce priveste elaborarea cadrului legislativ.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe