Turismul de balta

Croazierele pe Dunare sunt preferatele americanilor si ale rusilor, care aleg Romania in mod special pentru Delta. Romanii merg pe vase ca personal de bord.

Romanilor nu le place sa se dea cu navele pe Dunare. Nici pe portiunea romaneasca a fluviului, nici pe cele straine. Exista totusi o categorie de conationali care aleg croazierele pe batranul fluviu european, dar nu ca turisti, ci ca personal de bord, mai exact ca bucatari, cameriste s.a. Doua dintre agentiile de turism care vand pachete pe Dunare, Prestige Tours si Karpaten, spun ca numarul romanilor care vor sa mearga in croaziera este infim. Conform datelor Institutului National de Statistica, anul trecut, 8.161 de turisti au fost cazati pe nave in Romania, dintre care cetateni romani au fost numai 853. In conditiile in care o croaziera de o saptamana, care incepe de obicei in Germania si se termina in Delta, costa intre 600 si 1.500-2.000 de euro de persoana.

PROGRAMUL. Si totusi, incepand cu anul 2001, cand fostul ministru al Turismului, Dan Matei Agathon, a initiat programul ""Croaziera pe Dunare"", avem americani, canadieni, indieni, rusi, ce mai, turisti de pe toate continentele, care vor sa parcurga si portiunea romaneasca a Dunarii pe vasele de croaziera. Cei mai multi aleg sa vada si Romania, in special pentru Delta. Daca turistii sunt dornici sa ajunga in Delta Dunarii, operatorii straini care vand pachetele turistice nu sunt de aceeasi parere. ""O excursie clasica incepe in Germania, la Passau, si se termina la Budapesta"", spune Mircea Vladu, directorul agentiei Prestige Tours. Si Romania?, vine intrebarea, pe partea de rau din Romania nu se circula? ""Romania este privita ca o extensie, din cauza ca se navigheaza mult si nu ai atat de multe de vazut"", ne lamureste Mircea Vladu. ""Numai 15% din totalul programelor pe Dunare coboara si pe partea romaneasca"", adauga acesta.

INUNDATIILE. Realitatea demonstreaza ca strainii nu au putut fi momiti in Romania decat cu pachete turistice care sa includa zile de tratament in statiunile balneare sau plimbari in Delta Dunarii. In rest, cei care ajung pe portiunea autohtona a Dunarii au doua variante. Fie acosteaza la Giurgiu si fac excursii de o zi la Palatul Parlamentului (fosta Casa a Poporului, marturie suficient de ""mare"" a regimului comunist), fie se opresc la Oltenita, de unde ajung in excursii evident... tot in Capitala. In rest - sate, apa, maluri, nisip, inundatii sau seceta, dupa caz. Unii prefera sa serveasca masa de pranz in Capitala, pentru altii se organizeaza excursii si de doua zile, timp in care ajung si in Brasov, la Castelul Bran sau la Peles. Sunt turisti care doresc sa serveasca pranzul si sa fie incantati de ansambluri folclorice. ""Noi oferim servicii la sol, organizam excursii de la Drobeta Turnu-Severin, Giurgiu sau Oltenita pentru strainii care vin la Bucuresti. Pot fi excursii de o ora sau de jumatate de zi. Am avut turisti care au optat pentru un concert la Ateneu"", spune Mircea Vladu. O astfel de plimbare costa in jur de 50 de euro de persoana, suplimentar fata de pretul croazierei. Programul turistic ""Croaziera pe Dunare"" duce lipsa tocmai de esenta, adica de punctele turistice. Asa cum nu am reusit sa atragem turistii straini sa vina la mare sau pe uscat, asa nu am reusit sa-i aducem nici pe apa.

OLTENITA. Anul trecut, la Oltenita au fost inregistrati la punctul de frontiera din port 622 de turisti straini intrati si 7.478 iesiti, adica putin peste 8.000 de straini care au strabatut Dunarea pe vase de croaziera. Cei mai multi sunt nemti - 4.515, urmati de americani, canadieni, chinezi, dar la care se adauga si croati, danezi, elvetieni, estonieni, greci, indonezieni si multe alte neamuri. ""Pe 2006 traficul a fost mai scazut decat in 2005 din cauza inundatiilor. Daca la inceputul anului se anuntau 165 de nave, in primavara multe s-au razgandit din cauza inundatiilor"", spune subcomisarul Chiru Vasile, de la Politia de Frontiera Oltenita. De altfel, turismul pe Dunare a luat amploare din 2000, cand au ajuns la Oltenita vreo 35 de nave, fata de numai 16 in primul an de functionare a punctului de lucru, 1997. Apoi, razboiul din Iugoslavia a oprit traficul pana in 2000. Au urmat seceta din 2003 si inundatiile din 2006. ""In port pot acosta sase nave in acelasi timp, dar nu am avut mai mult de cinci simultan, anul acesta, in august"", adauga subcomisarul Vasile Chiru.

Chiar daca nu sunt foarte multi turisti care aleg Romania, de vreo patru ani la Oltenita vin nave sa sarbatoreasca Revelionul. Mai exact, ajung in localitate la 31 si pleaca in Capitala cu autocarele. In general, sunt rusi. Anul acesta sunt anuntate doua vase.

PROGRAMUL LUI AGHATON NU A ADUS MULTI TURISTI

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe