Un nou mister - Disparitia soferului Maresalului

Citesc in memoriile
lui Gheorghe Magherescu, seful Biroului III Operatii de la Cabinetul Militar
al Maresalului, despre
o intamplare marunta,
dar incarcata de semnificatii.

Soferul lui Ion Antonescu era un anume maior Caloenescu. ""Devenise o figura nedespartita de Maresal"" - noteaza autorul. ""A condus masina acestuia din februarie 1941, fara intrerupere, in tara, pe front, pretutindeni"". Maiorul fusese propus lui Ion Antonescu, dupa Rebeliunea legionara, de generalul Ilie steflea, la vremea respectiva, secretar general al Ministerului Apararii Nationale. Soferul Conducatorului se numea Joita si fusese la volanul automobilului in sinistra zi de 21 septembrie 1939. Gheorghe Magherescu scrie ca Joita se purtase ca un las, fugind si lasand trupul premierului ciuruit de gloante. (Dau sa notez mai departe. Insemnarile memorialistului nu ma satisfac. Sunt prea vagi. Am nevoie de lucruri mai exacte.
In Departamentul de Istorie Moderna a Romaniei - tin minte - sunt doua carti despre Armand Calinescu. Urc pe scarita, intind mana si iau, de pe raftul Regimul lui Carol al II-lea, volumul lui Nicolae Chivulescu, Armand Calinescu - om de stat si conducator de tara. Langa el se afla un alt eseu despre fostul dictator adjunct al lui Carol al II-lea, iscalit tot de Nicolae Chivulescu, sub titlul, Armand Calinescu - omul de otel al Romaniei. Punandu-le alaturi, pentru a vedea ce scriu despre chestia cu soferul, imi sare in ochi un paradox. Prima carte a fost tiparita la Editura Ministerului de Interne. Explicabil: Armand Calinescu a fost ministru de Interne sub preafericita dictatura a lui Carol al II-lea; Armand Calinescu a fost - cel putin fata de legionari - un ""om de otel"", genul de stab care place generalilor oriunde s-ar gasi acestia.
FUGA. Cea de a doua carte, in mare asemanatoare cu prima, a fost scoasa la Editura Lucman. O editura specializata, din cate stiu, in literatura dedicata Miscarii legionare. Armand Calinescu a fost calaul Miscarii legionare, indeplinind capriciile stapanului Carol al II-lea. Ce i-o fi apucat sa publice un eseu encomiastic despre cel mai mare dusman al legionarilor?! Dau sa ma apuc de lucru. Imi amintesc insa ca mai am in biblioteca o carte despre Armand Calinescu. Nu e in biblioteca propriu-zisa. E pe o comoda din sufragerie, destinata cartilor fisate, de transformat in note si eseuri. Aleg pana la urma cea de a doua productie a lui Nicolae Chivulescu. La pagina 300 scrie: ""In aceste momente inspaimantatoare, soferul iese pe partea stanga a masinii si fuge de la locul dezastrului, dar numai dupa cativa pasi incep sa-i suiere gloantele pe la urechi trase de Traian Popescu, fara a-l nimeri insa"". Din cate se vede, autorul nu-l mustra pe sofer nici cu o briza.
RENUNTARE. Aceeasi pozitie si in prima carte a lui Nicolae Chivulescu si in cea semnata de Romus Dima. Nici in aparitia de la Ministerul de Interne, nici in cea semnata de Romus Dima nu sunt amanunte in plus fata de editia de la Lucman. La Gheorghe Magherescu soferul se numeste Joita. La Nicolae Chivulescu si la Romus Dima, n-are nume. Cu sau fara nume, soferul e preluat de Ion Antonescu dupa 6 septembrie 1940. Dupa rebeliune - scrie Gheorghe Magherescu - in contextul zvonurilor privind o posibila razbunare legionara, Maresalul ""a cedat insistentelor familiei, ale anturajului, ale Sigurantei Statului"" si a renuntat la soferul care-si abandonase, ca un las, premierul. Culmea! Si aici isi vara coada dracusorul amanuntului care face Istorie. Soferul Maresalului ""ofiter de infanterie, as al volanului si, pe langa aceasta, mare amator de vanatoare, il paraseste si el pe Maresal"". Duminica, 20 august 1944, Maresalul revine in graba de la Olanesti. La volan, locotenent-colonel Caloenescu. Odata ajuns la Bucuresti, soferul dispare. Nu s-a mai prezentat la aeroport la ora 12, cand Maresalul s-a imbarcat pentru Bacau. Incheie astfel Gheorghe Magherescu: ""Nu a mai aparut si nu s-a mai stiut nimic de el decat mult mai tirziu"". Ce s-a stiut de el, ""mult mai tarziu""? Gheorghe Magherescu nu ne spune. Inca o enigma. Mai mare decat enigma disparitiei.

LUMEA PRIN CARE TREC

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe