Concluzii falsificate pentru Raportul de Evaluare a Rosiei Montane

Cu ajutorul unui studiu ciuntit pentru a-i distorsiona concluziile, responsabilii companiei "Gabriel Resources" incearca sa convinga autoritatile si opinia publica din Romania ca patrimoniul istoric si cultural de la Rosia Montana nu va avea de suferit in urma exploatarii pe baza de cianuri a aurului din regiune. Ba, din contra. Autorii studiului in chestiune sunt, insa, indignati de modul in care a fost rastalmacit raportul lor. Ei au sesizat atat Ministerul Mediului, cat si presa.
"In perioada decembrie 2005 - aprilie 2006, societatea S.C. OPUS - ATELIER DE ARHITECTURA SRL a realizat, la solicitarea societatii S.C. ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION SA, "Planul de Management al Patrimoniului Cultural pentru Centrul Istoric al localitatii Rosia Montana" - se arata intr-un comunicat remis redactiei noastre. Semnatarii comunicatului, arhitectii Stefan Balici si Virgil Apostol, subliniaza ca societatea pe care o conduc nu isi asuma concluziile documentului final, puternic editat, inaintat Ministerului Mediului de catre investitorii canadieni. Acestia din urma se apara, explicand ca textul a fost modificat doar din considerente "editoriale", pentru a se plia mai bine pe formatul impus de autoritati. "O scuza penibila", este de parere arhitectul Stefan Balici, care insista ca "modificarile nu sunt de forma, ci de continut". El s-a declarat dezamagit de comportamentul celor de la SC Rosia Montana Gold Corporation, care, aparent, au crezut ca, daca platesc un studiu, ii pot controla si concluziile: "Ne-am fi asteptat sa inteleaga ca au cumparat, prin contractul cu noi, niste servicii, nu conformarea si supunerea noastra". Cu atat mai mult cu cat publicitatea agresiva a companiei "Gabriel Resources" (actionarul majoritar in cadrul RMGC) face mare caz de sustinerea "expertilor independenti".
Daca modificarile operate de canadieni sunt de forma sau de substanta, va lasam pe dumneavoastra sa judecati, prezentandu-va, in continuare, principalele pasaje eliminate din textul final, inaintat Ministerului Mediului.
Minele romane, subiect tabu pentru "Gabriel"
Toate referirile la minele romane si la "peisajul subteran" de la Rosia Montana au fost minutios cenzurate din intregul document. Incepand chiar din capitolul introductiv, dedicat "Semnificatiei patrimoniului cultural al Rosiei Montane". Iata ce nu le-a placut aici canadienilor:
"Pentru perioada romana este semnificativ peisajul subteran, marturia unui efort concertat al administratiei romane pentru extragerea aurului: in aproximativ 50 de ani a fost dezvoltat unul dintre cele mai vaste complexe miniere de epoca romana"
A fost eliminata, desigur, si nota de subsol care preciza ca "minele de aur si argint de la Alburnus Maior constituie fara indoiala unul dintre cele mai vaste complexe miniere de epoca romana". Afirmatia ii apartine expertei Beatrice Cauuet, cea care a condus cercetarile arheologice-miniere de la Rosia Montana. Un personaj, se pare, incomod pentru investitorii de la RMGC. Concluziile sale se regasesc in "Sinteza asupra cercetarilor de arheologie miniera la Rosia Montana (1999-2006)", document inclus in Studiul de Impact asupra Mediului. Cu toate acestea, orice referire la ele a fost atent eliminata din textul specialistilor de la OPUS. Iata unul dintre pasajele cenzurate: "Situl arheologic minier Rosia Montana este asemuit de autoarea cercetarilor cu situri miniere romane exceptionale, inscrise in Lista Patrimoniului Mondial (de exemplu Las Medulas)."
Referirile la "peisajul subteran" au fost eliminate si din subcapitolul dedicat "Patrimoniului industrial - tehnic si minier". Chiar definitia acestei sintagme a cazut la cenzura: "Sistemele de explorare, de exploatare, de aerisire, reprezentate de galerii, abataje sau alte lucrari romane, medievale sau moderne, alcatuiesc o unitate a patrimoniului industrial - Peisajul Subteran al Rosiei Montane."
Au fost consemnate regretele pentru pierderile din trecut, dar nu si speranta ca acestea ar putea sa nu fie complet irecuperabile. Din paragraful urmator s-a pastrat prima fraza, dar a fost eliminata a doua:
"Din pacate, distrugerea intentionata de dupa 1948 a tuturor steampurilor a produs o lacuna importanta in dauna patrimoniului tehnic traditional. Este posibil ca prin cercetari arheologice sa se descopere, alaturi de amprenta constructiei, elemente care alcatuiau aceste instalatii."
Istorie ciuntita
Si "Scurtul istoric" al zonei a fost masacrat. Iata pasajele considerate, probabil, "nerelevante": "Istoria asezarii Rosia Montana, strans legata de exploatarea resurselor aurifere, cunoaste trei perioade semnificative pentru definirea peisajul cultural: antichitatea, caracterizata prin amplul sistem de exploatari romane, Evul mediu, reprezentat prin amplificarea sistemului antic de exploatare si Epoca moderna si contemporana, caracterizata prin avantul tehnologic.
Perioada romana. Anticul Alburnus Maior, atestat incepand cu anul 131 p. Ch., este descris in prezent de structura industriala miniera, de manifestarile funerare, edificiile sacre, edificiile publice si, probabil, de un mod particular de alcatuire a asezarii, compusa din nuclee de locuire permanenta si temporara.
Cel mai pretios izvor istoric, atat pentru istoria asezarii de la Alburnus Maior, cat si pentru istoria exploatarilor aurifere sau a dreptului roman, sunt tablitele cerate, cunoscute inca din secolul al XIX-lea, care inregistreaza contracte de vanzare-cumparare, plata unor servicii, imprumut cu dobanda, acte ale colegiilor, liste de preturi si cheltuieli, conventii de asociere, etc. si din care desprindem si scurte caracterizari ale asezarii. Aflam ca asezarea Alburnus Maior este alcatuita din vici si castella, populate de colonisti de etnii diverse, dintre care se desprind cei iliro-dalmatini si cei din regiunile de traditie elenistica, specializati in extragerea si prelucrarea primara a minereului aurifer.
Vestigiile arheologice descoperite nu manifesta atribute constructive spectaculoase dar, prin modul de adaptare la cadrul natural, construiesc un univers special: necropole asezate pe pante sau pe platouri orientate spre vai, edificii sacre ridicate pe inaltimi si aflate probabil in relatie cu intrarile in galerii. Trebuie precizat ca in acest context distingem totusi si elemente exemplare pentru peisajul arheologic: un monument funerar circular foarte bine conservat si doua edificii publice realizate din piatra legata cu mortar si dotate cu instalatie de hipocaustum. Cele cinci necropole delimitate arheologic pana acum, de la Taul Corna, Hop-Gauri, tarina, Jig-Piciorag si Paraul Porcului (Taul Secuilor), sunt martori importanti ai dinamicii, diversitatii si numarului crescut al populatiei de la Alburnus Maior.
Spectacolul extraordinar al marturiilor arheologice este oferit de peisajul subteran al galeriilor romane, care formeaza o retea densa, excavata in munte. Cercetarile arheologice miniere actuale au adus date importante pentru istoria exploatarii romane de la Alburnus Maior, redefinind acest univers prefigurat de fragmentul descoperit in anii 70' in Masivul Orlea si transformat in muzeu. Masivele Orlea, Carpeni, Carnic, Lety contin sisteme de galerii romane conservate. Galeriile de explorare, de asistenta, de aerisire, de evacuare a apei converg catre camere cu pilieri sau catre santiere inclinate de unde se extragea minereul bogat.
Toate acestea contureaza un program minier roman de anvergura exceptionala, desfasurat intr-un interval de timp destul de redus - doar 50 de ani.
Exploatarea este foarte posibil sa fi fost intrerupta dupa anul 160, asa cum sugereaza continutul Tablitei Cerate Nr. 1 din anul 167 si marturiile arheologice obtinute in ultimii ani. In afara asocierilor facute de unii cercetatori intre continuarea exploatarilor dupa momentul 160 si existenta unui procurator aurariarum la Ampelum in 215 sau ridicarea la rangul de municipium a aceluiasi oras in timpul lui Septimius Severus, nu exista marturii arheologice certe."
"Istoricul sitului a fost inlocuit aproape in intregime. Perioada romana este tratata pe larg in studiul predat la ministere, dar cu accente sensibil diferite fata de cele pe care le-am considerat noi necesare." - explica arhitectul Stefan Balici.
Fara "conditionari topografice"
Comanditarii studiului au considerat, probabil, inutile si informatiile cu privire la "conditionarile topografice", descrise in subcapitolul dedicat "Localizarii si delimitarii centrului istoric" din Rosia Montana. Au decis sa elimine pasajul urmator:
"Configuratia generala a terenului in aceasta zona sugereaza un amfiteatru natural, deschis spre valea paraului Rosia, de-a lungul careia se dezvolta restul localitatii. Morfologia particulara a amplasamentului este accentuata de masivele stancoase care il delimiteaza spre nord si sud, precum si de culmile domoale dinspre est.
Nucleul acestui peisaj este ocupat chiar de Piata centrala a localitatii, in jurul careia tesutul urban este ordonat de poli secundari, plasati pe traseele drumurilor care conduc spre vechile zone de exploatare miniera si, mai departe, spre satele invecinate.
Aspectele diversificate ale gruparilor de constructii, conditionate acut de topografia agitata a zonei, conduc la conturarea mai multor subzone, cu caracteristici distincte ale valorilor de patrimoniu."
"Peisajul cultural" deranjeaza "Corporatia Aurului"
Un alt concept care n-a placut deloc investitorilor canadieni este acela de "Peisaj cultural". Paragrafele introductive au fost cenzurate: "Perspectiva de analiza a peisajelor culturale este deschisa de Conventia Patrimoniului Mondial: Peisajele culturale reflecta deseori tehnici specifice de valorificare a resurselor naturale, tinand cont de caracteristicile si limitele mediului (WHC-96/CONF.201/ INF, Paris, 22 October 1996, paragraf 39). Peisajul cultural Rosia Montana este definit de caracteristicile si efectele unei singure ocupatii: mineritului traditional."
Au fost sterse si concluziile:
"Prin urmare, in conformitate cu definitiile si metodologia de evaluare si clasificare a peisajelor culturale, enuntate in Operational Guidelines for the Implementation of the World Heritage Convention (Directive operationale pentru implementarea Conventiei Patrimoniului Mondial), peisajul cultural al zonei Rosia Montana se inscrie in categoria peisajelor dezvoltate organic - subcategoria peisaj fosil".
Ce inseamna "peisaj organic"? Dar "peisaj fosil"? Si aceste explicatii au fost sterse, insa le-am recuperat din documentul original:
"Peisajul dezvoltat organic rezulta dintr-un imperativ initial social, economic, administrativ si/sau religios si ajuns la forma actuala prin asociere cu si ca raspuns la mediul natural. Astfel de peisaje reflecta procesul de evolutie in forma si atributele incluse.
Peisajul fosil, reflecta un proces evolutiv care s-a incheiat la un moment trecut, fie brusc, fie intr-un interval de timp; caracteristicile particulare semnificative sunt inca vizibile in forma materiala."
De ce este "peisajul cultural" asa de deranjant pentru investitorii de la Rosia Montana Gold Corporation? Explicatia s-ar putea afla intr-un alt pasaj cenzurat: "Aceasta incadrare nu isi gaseste un echivalent juridic, dat fiind ca in legislatia romaneasca de protectie a patrimoniului cultural nu exista categoria <<peisaj cultural>>, in ciuda ratificarii de catre Romania a Conventiei Patrimoniului Mondial (prin decretul 187 din 1990). Cu toate acestea, notiunea de <<sit>>, asa cum este definita in legislatia de specialitate, cuprinde si domeniul de aplicare al notiunii de <<peisaj cultural >>, pe care il include in definitia sa."
Cu alte cuvinte, RMGC ar putea profita de un vid legislativ romanesc (sau macar de ambiguitatea formularilor), desi s-a angajat sa respecte cele mai exigente standarde internationale. Nu are, desigur, nici un interes ca cineva sa atraga atentia autoritatilor cu privire la acest subiect.
Din capitolul "Evaluarea Zonei Istorice Rosia Montana si a potentialului acesteia", investitorii canadieni au eliminat cu nonsalanta doua tipurile de "valori" indentificate de experti:
"Valorile naturale - in mare parte sunt asociate celor culturale, asociere generatoare de peisaj cultural;
Valorile culturale asociate cu situl (valoare de identitate, valoare tehnica) - toate urmele exploatarilor miniere traditionale si amenajarile pentru prelucrarea minereului aurifer, elemente definitorii ale peisajului cultural Rosia Montana".
De fapt, au fost cenzurate toate afirmatiile care sugerau ca Rosia Montana are o valoare intrinseca, imposibil de conservat in cazul stramutarii. Din Sectiunea dedicata "Protejarii patrimoniului", a fost eliminat "Obiectivul 13", care se referea la "protejarea cadrului vizual si a contextului istoric al sitului". A "cazut" si explicatia: "Peisajul Rosiei Montane este amplu si variat, semnificativ pentru rolul sau de cadru vizual, fundal pe care se desfasoara componentele asezarii, si nu mai putin pentru calitatile sale intrinseci, naturale si antropice."
Expertii au denuntat "primejdia mineritului la scara mare"
Specialistiii care au realizat "Planul de Management pentru Monumentele Istorice si Zonele Protejate din Rosia Montana" au identificat "relansarea mineritului la scara mare" printre "pericolele" care ameninta zona. Nu e de mirare ca aceasta afirmatie a disparut din textul inaintat Ministerului Mediului de catre investitorii canadieni. Probabil ca nici prin cap nu le trecuse ca, intr-un studiu comandat si platit de ei, ar putea gasi o fraza atat de fatis nefavorabila lor: "Exploatarea proiectata de RMGC, desfasurata la o scara cu mult extinsa fata de cea actuala, constituie un pericol potential considerabil." Au eliminat-o fara sa stea pe ganduri.
La fel, au eliminat fara scrupule referirile la responsabilitatea corporatiei in accelerarea fenomenului de depopulare a zonei. In afara de prima fraza, tot paragraful de mai jos a fost taiat:
"Fenomenul depopularii zonelor rurale este manifest la scara intregii tari, ca urmare a decalajului pronuntat intre mediul rural si cel urban si sub influenta a numerosi alti factori. La Rosia Montana insa acest fenomen a luat amploare odata cu initierea campaniei de achizitii imobiliare a companiei RMGC. Astazi, dupa trei ani de la achizitionarea primelor proprietati, compania detine 34% din intravilanul Zonei Centrale a localitatii, ceea ce se traduce, in termeni demografici, printr-o depopulare severa. Tendintele contrare, de crestere, reprezentate de un aport instabil de populatie, sunt nesemnificative. Efectele acestei situatii se fac simtite, evident, in plan social, dar si in starea fizica a patrimoniului construit, care s-a inrautatit in ultimii ani."
Reaua-credinta a cenzorilor RMGC este evidenta in pasajele care se refera la "Lipsa intretinerii si degradarea elementelor de patrimoniu" din Rosia Montana. Sensul frazelor a fost schimbat complet, eliminandu-se cate un singur cuvant. In textul original se spune, de exemplu:
"Compania RMGC, devenita proprietarul imobiliar majoritar in Zona istorica, desfasoara selectiv lucrari de intretinere." Din varianta editata a disparut cuvantul "selectiv". S-a procedat la fel si in continuare. Expertii afirmau: "Totusi, o mare parte a fondului construit detinut de companie, in buna masura compus din constructii de valoare, continua sa se deterioreze intr-un ritm accelerat, ca urmare a lipsei lucrarilor de intretinere (in Zona centrala, 51% din totalul imobilelor cu constructii aflate in stare proasta sau foarte proasta se afla in patrimoniul RMGC)." A fost eliminat "ritmul accelerat". Dar si "lipsa lucrarilor de intretinere".
Obiective anulate
Din Sectiunea "Protejare si punere in valoare" a patrimoniului de la Rosia Montana, "Obiectivul 14" a fost de-a dreptul masacrat. Iata ce i-a deranjat pe comanditarii studiului:
"Odata cu trecerea unei mari parti a fondului imobiliar in proprietatea companiei RMGC, ca efect al politicii sale de achizitii intensive, zona s-a depopulat si multe constructii au ramas fara utilizare, in timp ce altele au fost reutilizate, cu functiuni diverse. Consecinta naturala a acestei suite de evenimente este agravarea starii de conservare a unei mari parti a fondului construit (din care 23.8% se afla in stare proasta si foarte proasta, 54.3% in stare medie si doar 21.9% in stare buna; cf. evaluare Opus 2004). Data fiind aceasta stare generala a resursei majore a sitului, sunt necesare interventii urgente menite sa stopeze si sa inverseze tendinta actuala negativa."
"Obiectivul 16" - care vorbeste despre "Conservarea caracterului peisajului istoric al sitului, cu evidentierea si punerea in valoare a componentelor patrimoniului industrial" - a fost si el cenzurat, eliminandu-se referirile la "Conservarea si amenajarea galeriilor romane, medievale sau moderne cunoscute sau care vor fi descoperite".
Cateva observatii finale
Cu toate ca SC Rosia Montana Gold Corporation SA pretinde ca "Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului se afla la dispozitia tuturor", documentul este greu de gasit. Pe cele trei site-uri ale corporatiei (www.rmgc.ro, www.Gabriel Resources.com, www.povestea adevarata.ro) sunt disponibile doar "rezumate" - mai exact texte publicitare despre binefacerile proiectului si asigurari ca acesta a fost realizat la cele mai inalte standarde internationale. Nici o informatie concreta. Pentru "amanunte", la dispozitia celor interesati sunt puse doua linii telefonice. Nici pe site-ul Ministerului Mediului nu aveti sanse sa va informati despre Proiectul Rosia Montana. Aici veti gasi doar o lista cu 13 locatii in care puteti consulta Raportul de Evaluare. Sase dintre ele sunt in Bucuresti, restul in Sibiu, Cluj, Deva, Arad, Alba-Iulia, Hunedoara si Rosia Montana. On-line, documentul poate fi descarcat la adresa Administratiei Nationale de Meteorologie (www.inmh.ro).
Documentatia originala, realizata de societatea S.C. OPUS-ATELIER DE ARHITECTURA SRL - "Plan de Management al Patrimoniului Cultural pentru Centrul Istoric Rosia Montana" - poate fi consultata pe pagina de internet www.simpara.ro.
Problemele de patrimoniu, foarte importante, nu sunt totusi cele mai grave ridicate de proiectul "Rosia Montana". Ecologistii avertizeaza cu privire la consecintele dezastruoase, pe termen lung, ale mineritului pe baza de cianuri. In acest domeniu, riscurile sunt imense, dupa cum o demonstreaza lungul sir de catastrofe inregistrate de-a lungul anilor pe toate meridianele. Dar si numeroasele precedente in care companiile miniere, dupa ce au epuizat resursele unei zone, au declarat faliment si au lasat "curatenia" pe seama comunitatilor locale. Desi promisesera marea cu sarea, asa cum face astazi si SC Rosia Montana Gold Corporation SA.
Scrisoare deschisa Sulfinei Barbu
Va prezentam integral continutul scrisorii adresate, la 12 august a.c., ministrului Mediului, de catre arhitectii Stefan Balici si Virgil Aposton, doi specialisti care au refuzat sa-si vanda, odata cu serviciile, si constiinta.
Stimata Doamna Ministru,
Ne permitem sa va solicitam atentia in legatura cu o problema pe care o consideram de maxima urgenta privind situl Rosia Montana.
In perioada decembrie 2005 - aprilie 2006 societatea S.C. OPUS-ATELIER DE ARHITECTURA S.R.L. (denumita in continuare OPUS) a realizat, la solicitarea societatii S.C. ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION S.A. (denumita in continuare R.M.G.C.) un "Plan de Management al Patrimoniului Cultural privind Centrul Istoric al localitatii Rosia Montana".
Subsemnatii, autori ai acestei documentatii, am fost solicitati - prin societatea OPUS, pe care o conducem - in calitate de arhitecti cu drept de semnatura si specialisti atestati de Ministerul Culturii si Cultelor in restaurare arhitectura, urbanism si cercetarea monumentelor istorice, pentru a emite o opinie profesionala sub forma unei documentatii de specialitate privind exclusiv Centrul Istoric Rosia Montana.
Aceasta documentatie urma a fi eventual inclusa in "Raportul de Evaluare al Impactului asupra Mediului al Proiectului de exploatare miniera" privind situl Rosia Montana pe care societatea R.M.G.C. urma sa-l inainteze spre avizare Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.
Am constatat ca proiectul societatii OPUS "Planul de Management al patrimoniului cultural al Centrului Istoric Rosia Montana" se regaseste intr-adevar in "Raportul de Evaluare al Impactului asupra Mediului al Proiectului de exploatare miniera" inaintat de societatea R.M.G.C, dar, spre surprinderea noastra, documentatia realizata de catre subsemnatii nu a fost reprodusa decat partial. Mentionam ca opiniile profesionale exprimate in documentatia realizata de noi nu pot fi disociate nici in fond nici in forma, decat cu riscul de a le modifica radical concluziile. Din acest motiv dorim sa subliniem ca in "Raportul de Evaluare al Impactului asupra Mediului al Proiectului de exploatare miniera de la Rosia Montana", inaintat de R.M.G.C., cele mai importante concluzii ale "Planului de Management al Patrimoniului Cultural al Centrului Istoric Rosia Montana" realizat de societatea OPUS, sunt absente, incomplete sau utilizate intr-un context diferit decat cel original.
In consecinta, societatea OPUS nu isi asuma concluziile privind managementul patrimoniului cultural al Centrului Istoric Rosia Montana asa cum sunt prezentate in "Raportul de Evaluare al Impactului asupra Mediului al Proiectului de exploatare miniera de la Rosia Montana", inaintat de catre R.M.G.C Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor.
Consideram ca o obligatie profesionala sa va punem la dispozitie "Planul de Management al patrimoniului cultural al Centrului Istoric Rosia Montana" realizat de societatea OPUS in versiunea sa originala, integrala, atasat in anexa - cu sublinierea celor mai importante pasaje care au fost modificate.
Speram ca prin aceasta, stimata Doamna Ministru, sa va fi pus la dispozitie toate elementele necesare in vederea unei decizii luminate cu privire la situl - de interes public si de importanta locala, nationala si universala - Rosia Montana.
Cu deosebita stima,
Arh. Stefan BALICI
Director
S.C. OPUS - ATELIER DE ARHITECTURA S.R.L.
Arh. Virgil APOSTOL
Director executiv S.C. OPUS - ATELIER DE ARHITECTURA S.R.L.
Canadienii invoca "rigorile editoriale"
La patru zile dupa ce arhitectii de la OPUS au avertizat Ministerul Mediului cu privire la ciuntirea si rastalmacirea studiului lor, investitorii canadieni trimit si ei o scrisoare pe adresa Sulfinei Barbu, incercand sa se justifice. Si sa minimalizeze toata tarasenia. Iata textul integral:
Referitor la scrisoarea trimisa de catre S.C. OPUS - Atelier de Arhitectura S.R.L in data de 12.08.2006, dorim sa facem urmatoarele precizari:
Conform indrumarului de definire a domeniului evaluarii impactului asupra mediului transmis cu adresa nr. 8070/24.05.2005 emisa de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA) catre S.C. Rosia Montana Gold Corporation S.A. (RMGC), se solicita titularului de proiect prezentarea unui Plan de Management pentru Monumentele Istorice si Zonele Protejate din Rosia Montana, ca anexa a raportului la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru proiectul Rosia Montana.
Tinand cont de aceste cerinte, titularul de proiect a contractat aceasta lucrare cu Muzeul National de Istorie a Romaniei (MNIR), ca urmare a prevederilor OMCC nr. 2504/07.03.2001 care desemneaza aceasta institutie drept coordonator al tuturor cercetarilor si studiilor de patrimoniu legate de proiectul Rosia Montana.
Prin contractul de prestari servicii, incheiat intre MNIR si RMGC, MNIR, in calitate de consultant de specialitate, reprezentat prin Dr. Paul Damian, Director Adjunct Stiintific, se angaja "sa pregateasca o documentatie de specialitate in vederea includerii in cuprinsul Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului pentru proiectul Rosia Montana, sectiunea Patrimoniu Cultural." Aceasta documentatie de specialitate trebuia intocmita "in conformitate cu standardele romanesti, europene si internationale in vigoare pentru studiile de evaluare a impactului asupra mediului."
La randul sau, MNIR, cu acordul RMGC, a subcontractat S.C. OPUS - Atelier de Arhitectura S.R.L. pentru a realiza "o documentatie cu referire exclusiva la zona de studiu a Centrului Istoric Rosia Montana", practic doar o parte din documentul general solicitat de MMGA prin adresa referitoare la stabilirea indrumarului de definire a domeniului evaluarii. In acest context, OPUS a redactat documentul intitulat "Centru Istoric Rosia Montana - Plan de management al patrimoniului cultural. Redactarea I. Document pentru consultarea partilor".
Tinem sa precizam ca redactarea finala a "Planului de management pentru monumentele istorice si zonele protejate din Rosia Montana" a luat in considerare normele editoriale si instructiunile enuntate de echipa de elaboratori atestati EIM coordonata de d-na Marilena Patrascu, expert evaluator principal, in scopul de a raspunde cerintelor legale enuntate prin adresa 8070/24.05.2005 emisa de MMGA.
Va stam la dispozitie pentru orice informatii sau clarificari legate de continutul documentatiei privitoare la patrimoniul cultural din cadrul raportului EIM.
Cu stima,
John Aston
Vicepresedinte Dezvoltare Responsabila
SC Rosia Montana Gold Corporation SA

---

Despre autor: