Muzeul de antropologie urbana - un posibil succes cultural

Muzeul de antropologie urbana nu se focalizeaza pe o cronologie liniara, ci pe mai multe paliere temporale. Preocuparile, gusturile, modul de gandire sunt repertorii comportamentale, care modeleaza fizionomii. Fizionomia in istorie, iata un posibil obiectiv al unui muzeu de antropologie urbana.
Cum aratau bucurestenii in secolul al XV-lea sau in secolul al XVIII-lea? Dincolo de vestimentatie si peisaj habitual exista o cartografie umana vasta si variata care asteapta sa fie descoperita, definita si valorificata.
Cu ajutorul antropologilor si al medicilor-legisti putem recupera si latura nocturna a istoriei. Muzeul de antropologie poate fi si un muzeu al nocturnului in istorie; iata un alt posibil obiectiv. Poate ca animalele mitologice au existat in realitate. Traditia folclorica le-a conservat in memoria colectiva, iar medicina legala le conserva, la randul ei, in borcanele cu formol. Undeva exista o falie, iar istoricii au datoria sa o elimine. Un muzeu de antropologie urbana are acest rol, de a stabili punti de legatura intre lumi aparent inaccesibile sau uitate, cu ajutorul interdisciplinaritatii, avand istoria ca fundament si muzeologia ca proiectie in imediat.

Un punct de plecare
In vara anului 2005 a fost deschisa prima expozitie cu o tematica de antropologie urbana privind Bucurestiul, expunandu-se pentru prima oara piese din colectia Institutului Medico-Legal "Dr. Mina Minovici". Expozitia a fost deschisa intre 31 mai si 31 octombrie 2005. Ea a fost completata cu un colocviu dedicat fratilor Mina, Nicolae si Stefan Minovici, iar apoi completata cu publicarea cartii Familia Minovici-univers spiritual in decembrie 2005 si demararea proiectului Bucurestiul subteran in noiembrie 2005, avand ca obiectiv recuperarea spatiilor de periferie istorica de catre marele public, spatii de care s-au ocupat Mina si Nicolae Minovici.
Revenind la expozitie, am avut ideea oferirii de chestionare marelui public, chestionare care au fost completate benevol la iesirea din salile de expunere. Punctele atinse de chestionare au fost: interesul pentru Muzeul Municipiului Bucuresti si fata de tematica expozitiei, iar apoi fata de proiectul unui muzeu de antropologie urbana, cu o sectie dedicata nocturnului in istorie.
La expozitia intitulata "Exclusii, unele suflete aleg sa traiasca altfel" au venit 1.079 de vizitatori, care au completat chestionare, ei reprezentand circa 75% din totalul celor care au dat curs evenimentului. Pe categorii de varsta au fost 314 pentru categoria de varsta cuprinsa intre 10 si 20 de ani, dintre care 98 de elevi, 192 de studenti si 24 tineri care lucrau in diferite profesii.
La grupa de varsta activa si angajanta social la maximum, aceea cuprinsa intre 20 si 40 de ani, au vizitat expozitia 585 de persoane, care au completat chestionare, dintre care: 187 studenti, 15 sociologi, 12 contabili, 40 ingineri, 39 manageri, 25 juristi, 38 profesori, 18 psihologi, 34 economisti, 15 arhitecti, 35 medici, 30 istorici, 25 jurnalisti si 72 persoane cu alte profesii liberale.
In privinta populatiei active trecute de 40 de ani, avem un total de 129 de persoane, cu urmatoarele profesii: 39 profesori, 11 medici, 36 ingineri, 7 economisti, 4 ziaristi, 2 jurnalisti, 1 scriitor, 3 geologi, 6 psihologi, 2 contabili si 10 muncitori. Acestei statistici primare i se adauga 51 de pensionari.
Toate aceste categorii sociale au raspuns, cum spuneam, la un set de trei probleme. Prima dintre ele a fost aceea despre interesul lor fata de Muzeul Municipiului Bucuresti. De remarcat faptul ca 294 din totalul de 1.079 au intrat pentru prima oara in Palatul Sutu datorita expozitiei de antropologie urbana, cel mai mare contingent oferindu-l tinerii intre 10 si 20 de ani: 124 din totalul de 314, mai mult de 40%. 104 dintre ei au recunoscut faptul ca trec prin acest muzeu arareori, iar 86 il viziteaza constant.

---

Despre autor: