Teoriile Conspiratiei

Verificarea verificatorilor - mai precis propunerea de a cunoaste trecutul jurnalistilor care au colaborat cu Securitatea - a invrajbit intreaga presa romaneasca. O adevarata campanie de dezinformare si manipulare isi face loc in spatiul public si se pare ca nu toti jurnalistii se bucura de verificarea trecutului lor din perioada comunista. ZIUA va prezinta si demonteaza cele opt teze folosite in incercarea de a evita verificarea jurnalistilor de catre Colegiul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). Principalul argument al celor care se tem de verificare este ca un numar de 400 de jurnalisti pot bloca activitatea Colegiului. Mircea Dinescu respinge aceasta ipoteza: "Nu este adevarat ca se blocheaza activitatea CNSAS si desecretizarea dosarelor politicienilor pentru ca la noi prioritara este povestea cu politicienii, povestea cu ziaristii nu frige, poate sa mai astepte. S-a creat impresia de blocaj pentru ca a inceput toata presa sa scrie si sa puna accent pe acest subiect, dar nu, nu se blocheaza activitatea". Alina Mungiu Pippidi, director SAR, precizeaza si ea: "Oricum este clar ca nu Civic Media blocheaza CNSAS". Pe de alta parte, Comisia parlamentara de control a SRI a decis ieri demararea anchetei referitoare la agentii sub acoperire care au fost infiltrati de serviciile secrete in redactiile mass-media. Legea este cea care a permis serviciilor secrete sa-si infiltreze agentii in mass-media. Culmea este ca nici actulul proiect privind siguranta nationala nu interzice acest lucru imoral. ZIUA cere ca ziaristii sa nu fie folositi, asemenea altor categorii profesionale, drept tinta a serviciilor romanesti de informatii. Cat priveste deconspirarea politicienilor, pana in acest moment la CNSAS au ajuns 29 de dosare considerate de "siguranta-nationala", pana la declasificarea hotarata de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Surse ne-au declarat ca in curand nume de personaje rasunatoare din lumea politica vor fi scoase pe piata deconspirarilor.
Demontarea celor opt teorii
Initiativa Civic Media de a solicita verificarea principalilor formatori de opinie din presa romaneasca daca au colaborat sau nu cu fosta Securitate - sustinuta de ziarul ZIUA - a starnit o furtuna de proteste si contra-argumente. Majoritatea formatorilor de opinie se impotrivesc fatis sau pe cai ocolite demersului "Voci curate" de verificare a principalelor voci din spatiul public romanesc. Ideile promovate cu insistenta pe toate canalele posibile alcatuiesc un adevarat set de teze, prezentate sub forma de axiome invulnerabile, fara a fi verificate sau puse fata in fata cu informatiile care le contrazic. Asistam in aceste zile la o adevarata campanie de manipulare destinata unei eludari a verificarii jurnalistilor. In randurile ce urmeaza va prezentam tezele alaturi de informatiile care le contrazic.
Decredibilizarea
1. Initiativa Civic Media este destinata decredibilizarii presei romanesti si manjirii societatii civile.
De la bun inceput Civic Media a aratat ca verificarea jurnalistilor si a formatorilor de opinie intentioneaza sa asaneze mass-media romaneasca. Jurnalistii si formatorii de opinie sunt cei care au dus adevarate campanii de culpabilizare a celor care au colaborat cu fosta securitate. Verificarea "verificatorilor" este o initiativa de bun simt. Iar desconspirarea jurnalistilor cu trecut patat nu poate decat sa mareasca credibilitatea presei romanesti.
Vointa polonezilor de scapa de stafiile trecutului este evidenta, fara sa mai existe temeri de decredibilizare a presei - din contra, jurnalistii au devenit o categorie pentru care este obligatorie verificarea trecutului. Parlamentul polonez a votat luna trecuta o lege privitoare la Institutul National al Memoriei (IPN) prin care este extins numarul categoriilor sociale care vor fi verificate daca au colaborat sau nu cu politia secreta a regimului comunist. Camera Deputatilor de la Varsovia a adoptat noua legislatie cu 372 de voturi pentru si 44 impotriva. Noua lege prevede de asemenea si publicarea pe Internet a unei liste a ofiterilor care au facut politie politica si a informatorilor lor. Conform noii legislatii poloneze vor fi supusi verificarilor functionarii din administratia locala, directorii si personalul de conducere din companiile de stat, oamenii de stiinta din centrele de cercetare, profesorii universitari si de liceu, directorii de scoli si jurnalistii.
Fumigena
2. Verificarea jurnalistilor la CNSAS este o fumigena destinata sa deturneze atentia de la adevaratele probleme actuale ale Romaniei.
In primul rand credibilitatea presei este una dintre problemele actuale ale Romaniei. Aparitia treptata a dosarelor de securitate ale jurnalistilor nu face decat sa prelungeasca aceasta agonie. Jurnalistii si formatorii de opinie santajabili prin trecutul lor ar trebui sa poata scapa de aceasta povara.
Blocarea CNSAS
3. Listele de jurnalisti depuse de Civic Media la CNSAS intentioneaza sa blocheze activitatea colegiului.
Conform declaratiilor lui Cazimir Ionescu, purtatorul de cuvant al CNSAS, in acest moment Colegiul are trecuta la prioritati verificarea unui numar de 60.000, de politicieni. Fata de aceasta cifra solicitarea Civic Media de verificare a unui numar de 400 de jurnalisti din presa centrala nu constituie o cerere de natura a bloca activitatea Colegiului. Mai mult, principalul cotidian polonez, Reszpozpolita informa ca in conformitate cu noua lege a lustratiei votata la Varsovia urmeaza sa fie verificati peste 500.000 de polonezi nascuti inainte de 1972 cu privire la colaborarea lor cu serviciile secrete comuniste. Mai mult, Institutul National al Memoriei, echivalentul polonez al CNSAS, verifica anual 40.000 de nume - iar cresterea cantitatii verificarilor a dus la o solutie simpla: publicarea pe Internet a dosarelor. Polonezii nu s-au speriat de numarul mare de verificari, important pentru ei este sa scape de fantomele trecutului.
Manevra
4. Campania "Voci Curate" a fost initiata pentru a distrage atentia opiniei publice de la verficarea trecutului oamenilor politici.
Trebuie amintit ca operatiunea "Voci Curate" a fost declansata pe 13 iulie 2006. Anuntul presedintelui Basescu cu privire la desecretizarea dosarelor politicienilor a venit abia la doua saptamani dupa initiativa Civic Media. Pur si simplu scurgerea timpului nu permite ca o actiune anterioara sa fie destinata deturnarii unei actiuni ulterioare - insa manipularea nu s-a impiedicat pana acum de impasurile logice.
Marota vietii private
5. Publicarea dosarelor de Securitate pe Internet va duce la dezvaluirea amanuntelor privind viata privata, manjind multe personalitati publice.
Insasi functionarea CNSAS nu permite ca amanuntele tinand de viata privata sa fie facute publice. CNSAS are in atentie exclusiv actiunile de politie politica - doar acestea fiind facute publice. Fara indoiala ca arhiva fostei Securitati contine foarte multe delatiuni privitoare la viata privata - insa cercetatorii CNSAS sunt preocupati de actiunile represive ale Securitatii, iar compartimentul de anonimizare al Colegiului indeparteaza numele persoanelor private care apar in notele informative, mentinand astfel confidentialitatea asupra vietii private.
"Departamentul de anonimizare oricum stie ce are de facut (...) Prin procedura publicarii pe Internet aceasta se intampla automat (publicarea numelui ofiterilor de Securitate care au facut politie politica, n.red.), in conformitate cu legea sunt anonimizate doar numele persoanelor fizice implicate in dosare. In momentul in care sunt publicate dosarele apar si toate numele ofiterilor de acolo", ne-a declarat Cazimir Ionescu, purtatorul de cuvant al CNSAS.
Actiunea CIA
6. Dezvaluirea numelor ziaristilor-colaboratori ai fostei Securitati reprezinta o actiune a serviciilor secrete americane care incearca sa se asigure ca nu vor avea probleme cu fostii agenti intr-o tara in care se pregatesc sa-si instaleze baze militare.
Este cert ca exista o preocupare a SUA fata de mentinerea in spatiul public romanesc a fostilor ofiteri si agenti ai Securitatii. Pe 28 iulie, cotidianul Washington Post afirma ca "Sute de membri ai fostului regim comunist din Romania si agenti ai fostei politii secrete continua sa ocupe pozitii de rang inalt in structurile guvernamentale de la Bucuresti si in cadrul mediilor de afaceri din Romania". Potrivit sursei citate, pasii lenti pe care i-a facut Romania dupa '89 pe calea democratiei si persistenta coruptiei au ingreunat eforturile tarii de aderare la Uniunea Europeana. Printre exemplele prezentate de Washington Post se numara cel al liderului Partidului Conservator, senatorul Dan Voiculescu, acuzat de colaborare cu fosta Securitate, dar si cel al fostului premier Adrian Nastase, cercetat penal in trei cazuri de coruptie, "situatie care l-a obligat sa demisioneze de la conducerea Camerei Deputatilor si sa se autosuspende din functia de presedinte executiv al Partidului Social-Democrat".
Cu o zi inainte Ion Mihai Pacepa publica un articol in Washington Post in care afirma ca "Romania are sapte servicii de informatii importante mostenite din timpul comunismului, in timp ce Germania unficata are doar doua (...). La 16 ani de la prabusirea comunismului, peste 60% din personalul serviciilor de informatii din Romania este inca format din fosti ofiteri ai Securitatii lui Ceausescu".
Insa initiativa Civic Media nu are nimic de-a face cu serviciile secrete, este pur si simplu o initiativa civica. Citirea listei "Voci curate" in cheie "sa ne aparam securistii care ne-au aparat" reprezinta o reluare tarzie a temei "nu ne vindem tara".
Vine prea tarziu
7. Initiativa "Voci curate" vine la 16 ani de la Revolutie, prea tarziu pentru a mai schimba ceva.
Tocmai ca vine prea tarziu, initiativa Civic Media ar trebui sprijinita. Deoarece agentii Securitatii, chiar si la 16 ani de la Revolutie, misuna prin redactii netulburati, influentand opinia publica. In Polonia cei 372 de parlamentari care au votat in favoarea unei noi legi a lustratiei nu si-au pus problema ca aceasta vine prea tarziu.
Lovitura redactiei la adresa directorului
8. Ideea publicarii pe Internet a dosarelor de Securitate este o lovitura impotriva directorului ZIUA, Sorin Rosca Stanescu, propagata din interiorul redactiei, deoarece dosarul de Securitate al lui Sorin Rosca Stanescu ar contine si informari de politie politica, pe care directorul ZIUA nu si le-a asumat.
Din teoriile conspirationiste legate de campania Civic Media aceasta este cea mai exagerata. Sorin Rosca Stanescu si ziarul ZIUA sprijina campania Civic Media in deplina cunostinta de cauza a efectelor benefice ale acesteia. (George DAMIAN)
Mircea Dinescu, membru al CNSAS
Nu se blocheaza activitatea
"Nu este adevarat ca se blocheaza activitatea CNSAS si desecretizarea dosarelor politicienilor pentru ca la noi prioritara este povestea cu politicienii, povestea cu ziaristii nu frige, poate sa mai astepte. S-a creat impresia de blocaj pentru ca a inceput toata presa sa scrie si sa puna accent pe acest subiect dar nu, nu se blocheaza activitatea. A parut ca se blocheaza pentru ca s-a facut foarte multa zarva, s-a scris in presa si de aici ideea de blocare a activitatii CNSAS.
Nu, este o prostie ca vor iesi la iveala mizerii din dosare legate de viata personala a oamenilor cautati la dosar. Orice om are dreptul la propriul trecut. Nu se fac publice amanunte legate de viata personala, ci doar cele care au legatura cu politia politica. Acum, trebuie sa stiti ca din nefericire, Securitatea a intrat cu picioarele in casele oamenilor. Au pus microfoane si se gasesc in dosare chestii sinistre, pagini cumplite. Spre exemplu un domn care si-a vazut dosarul a aflat ca nevasta sa, care era decedata, il inselase in trecut. Aceste lucruri nu vor fi facute publice. Nu cred ca problema este decredibilizarea presei. Problema este ca intr-adevar, prioritari sunt politicienii pentru ca, in cazul presei, exista un ciur care cu vremea va separa categoriile si cine este jurnalist adevarat si are vocatie de jurnalist va rezista. Ar trebui luate si alte categorii, cum e cazul preotilor. Cu ce ar fi mai morala aceasta categorie decat cea a jurnalistilor? Eu nu cred ca au fost informatori care au fost eroi. Deconspirarea la cerere nu este o chestie eroica". (R.A.)
Stejarel Olaru, istoric
Securistii s-au "refugiat" acum in presa si politica
"Initiativa Civic Media poate decredibiliza presa doar in conditiile in care exista interese ascunse in spatele ei. Desigur, as prefera ca jurnalistii si liderii de opinie care vor fi dovediti drept colaboratori sau agenti ai Securitatii sa fie prezentati alaturi de faptele lor, care sa arate dimensiunile reale ale delatiunii lor, astfel incat sa nu mai avem indoieli in ceea ce-i priveste, iar justificarile lor sa nu mai conteze. Indiferent de cate cereri exista acum la CNSAS, termenele de solutionare a lor prevazute in lege trebuie respectate. Cu totii am asteptat deja 16 ani, timp in care rabdarea noastra a tot fost pusa la incercare. Este adevarat, procesul pare a fi destul de lung, din momentul cand se inregistreaza o cerere la CNSAS si pana la momentul deciziei Colegiului. Daca totul se va prelungi peste masura nu pot decat sa trag concluzia ca in Romania au fost multi informatori - "refugiati" acum in presa si politica. Pe de alta parte, CNSAS are acum prilejul sa ceara din ce in ce mai raspicat un nou sediu, mai multi bani de la buget si majorarea personalului tocmai pentru a putea face fata tuturor acestor cereri.
Inca ceva: nu cred neaparat in blocajul CNSAS, ci mai degraba in pericolul ca aceasta institutie, grabita de cereri numeroase, sa dea verdicte pripite care sa insemne de fapt acordarea de certificate de buna purtare unor persoane asupra carora nu s-au gasit mai multe dovezi de politie politica. In acest sens, recomand totusi sa avem rabdare, iar pe de alta parte imi permit sa-i indemn pe membrii CNSAS sa nu uite prioritatile explicate si prevazute in lege si care se refera la verificarile din oficiu ale demnitarilor, si apoi ale jurnalistilor."
ZIUA cere interzicerea spionilor din presa
Atat actuala legislatie, cat si proiectul de lege privind siguranta nationala permit serviciilor secrete sa-si infiltreze ofiterii printre ziaristi
CSAT ar trebui sa ia in seama modelul polonez Actuala legislatie permite serviciilor de informatii sa-si infilitreze ofiteri acoperiti in orice institutie publica sau privata din Romania. Folosindu-se de sintagma "siguranta nationala", SRI are dreptul de a avea ofiteri in orice mediu care prezinta interes pentru acest serviciu. In articolul 28 din Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii se precizeaza ca "ofiterii operativi ai Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a sigurantei nationale. Serviciul Roman de Informatii va asigura protectia si incadrarea in alte unitati sau compartimente de munca a ofiterilor operativi care, lucrand acoperit, sunt deconspirati in imprejurari care exclud culpa acestora." Folosindu-se de acest articol din lege, SRI si-a putut infilitra ofiteri acoperiti inclusiv in randul ziaristilor.
In proiectele de lege privind securitatea nationala trimise la Guvern de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii se limiteaza drepturile serviciilor de informatii de a avea ofiteri acoperiti in anumite institutii. In proiectul Legii privind activitatea de informatii, contrainformatii si securitate, la articolul 30, se interzice infilitrarea ofiterilor acoperiti in interiorul autoritatilor legislative si judecatoresti din Romania. Aceasta prevedere este si mai bine formulata in proiectul Legii privind statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii. In articolul 52 din acest proiect se mentioneaza ca "se interzice folosirea ca acoperire a autoritatilor puterii legislative sau judecatoresti, precum si a organizatiilor politice sau religioase din Romania."
Solicitam pe aceasta cale, in mod oficial, sa se modifice aceste proiecte de lege si sa se interzica in mod explicit infiltrarea de ofiteri de informatii in breasla jurnalistilor. Singura problema dupa ce aceste proiecte de lege vor fi adoptate in Parlament ramane modul practic cum serviciile de informatii isi vor retrage ofiterii acoperiti din toate institutiile publice ale statului, avand in vedere ca legislatia actuala a permis infiltrarea acestora peste tot. (D.D.)

---

Despre autor: