2 August 2006de Ionela Neagu

Lectura de 7 minute

Romania a pierdut anul trecut 605 milioane euro din afacerile derulate de marea criminalitate economico-financiara. Mecanisme ingenioase de fraudare sistematica a bugetului de stat prin importuri suspecte ori preluarea de societati comerciale. Transf

Romania a pierdut anul trecut 605 milioane euro din afacerile derulate de marea criminalitate economico-financiara. Mecanisme ingenioase de fraudare sistematica a bugetului de stat prin importuri suspecte ori preluarea de societati comerciale. Transferuri externe de valuta prin circuite bancare ori prin curieri. Acestea sunt doar cateva dintre metodele folosite de 3 grupari mafiote, aflate de mai multe luni sub ancheta politistilor din cadrul IGPR si a procurorilor de la DIICOT.
Desi infiintata in anul 2005, Directia de Combatere a Marii Criminalitati Economico-Financiare, in colaborare cu Garda Financiara, vamesii, procurorii de la DIICOT si Oficiul pentru prevenirea si Spalarea Banilor, a reusit sa probeze activitatea infractionala a mai multor grupari mafiote. De exemplu, potrivit IGPR, anul trecut, din cele 1.272 de dosare complexe, in care s-au efectuat acte premergatoare, 864 dintre ele au fost solutionate.
Paguba in aceste cazuri s-a cifrat la aproximativ 605 milioane euro. Tot in urma cooperarii institutionale, in 2005, au crescut cu 11% incasarile taxelor vamale si cu 20% a celor colectate de la agentii fiscali. Ofiterii din IGPR spun ca mega-fraudele descoperite se axau, in principal, pe spalare de bani si evaziune fiscala.
In urma cu 3 luni, 17 persoane au fost trimise dupa gratii, dupa ce s-a dovedit implicarea in actiuni mafiote. Cetateni chinezi, arabi si romani, supravegheati inca de la inceputul anului, erau specializati in ilegalitati privind importul de marfuri in sistem containerizat ori preluarea de societati comerciale folosite pentru emiterea de file cec si bilete la ordin fara acoperire.
Despre prima filiera mafiota, constituita din cetateni de origine asiatica, IGPR spune ca a actionat in perioada 2004-2006, pe teritoriul Romaniei, cu scopul comiterii mai multor infractiuni grave, precum spalare de bani si evaziune fiscala, atat pe segmentul importului de marfuri in sistem containerizat, cat si a desfacerii acestora. In ceea ce priveste desfacerea bunurilor pe piata romaneasca, aduse din China in sistem containerizat si subevaluate la autoritatea vamala, gruparea a creat un mecanism de fraudare sistematica a bugetului de stat, prin practicarea unor preturi de dumping si obtinerea unor venituri ilicite foarte mari. Banii obtinuti erau schimbati in valuta si scosi ilegal din Romania de membrii gruparii.
Modul de operare utilizat consta in primirea documentelor de transport a marfurilor importate de alti membri ai gruparii, prin firme de curierat rapid. Aceste acte de transport erau, ulterior, completate cu date nereale privind valoarea marfii, dupa care erau prezentate autoritatilor vamale. In momentul in care mijloacele de transport naval soseau in Portul Constanta, membrii gruparii erau anuntati pentru a transmite documentele necesare intocmirii declaratiilor vamale, iar persoanele de legatura din Constanta intreprindeau toate demersurile pentru scoaterea containerelor din port.

Plata, si legal, si ilegal

Dupa ce scapau de controlul vamal, marfa era transportata cu TIR-urile in diverse orase din tara, dar ajungea, in mod special, catre diversi comercianti care au afaceri in marile centre en-gros din Bucuresti. Acestia aveau misiunea de a vinde marfa, fara documente legale sau cu acte falsificate, la preturile reale de pe piata. In actele contabile apareau insa vanzari la preturi subevaluate catre societati fantoma. Din controlul efectuat de Garda Financiara Centrala la una dintre firme, spun anchetatorii, a rezultat ca aceasta a vandut marfuri fara documente legale in valoare de 5.111.240,58 lei noi, aducand un prejudiciu bugetului de stat de 1.068.249,2 lei noi, reprezentand TVA neevidentiat si nevirat pentru marfurile vandute fara documente, si 81.779,84 lei noi reprezentand impozit pe profit. In timpul anchetei s-a mai stabilit ca plata catre exportatorul din Asia se facea pe doua canale, unul legal, prin entitati bancare (valoarea subevaluata mentionata in factura externa falsa prezentata in vama romana) si altul ilegal, prin scoaterea unor mari sume de bani in valuta din Romania si efectuarea unor plati prin Turcia (diferenta dintre valoarea reala a marfii si valoarea subevaluata, platita prin banca din Romania).
Pentru plata diferentei dintre valoarea reala a marfii si valoarea subevaluata inscrisa in factura falsa, gruparea a primit sprijinul unor cetateni turci, care, in schimbul unor comisioane, efectuau transferul banilor in strainatate, folosind cai ilegale, si din Turcia in China (la exportatorul marfii) prin transferuri bancare.

Acte falsificate, dupa originale

Filliera de cetateni arabi a actionat in Romania in 2005 si la inceputul lui 2006. La fel ca si gruparea din China, si aceasta este acuzata de spalare de bani, evaziune fiscala, infractiuni grave prevazute de Codul vamal, fapte savarsite atat in zona importului de marfuri in sistem containerizat in Romania, cat si a desfacerii acestora.
Pentru documentarea intregii activitati a arabilor, anchetatorii au descins, in luna mai a.c., la 14 adrese din Bucuresti si Constanta, retinand 4 persoane. Trei dintre acestea au primit mandate de arestare preventiva.
In timpul interogatoriilor, politistii au stabilit ca arabii comercializau marfurile importate la valori mai mari decat cele declarate in vama. Acest lucru se facea, fie in mod direct, de societatea care realiza importul, fie prin intermediul unor circuite comerciale complexe si fictive, in scopul majorarii pretului si ascunderii originii acestora. Din aceste activitati ilegale erau obtinute sume mari de bani, care erau schimbate in valuta si scoase ilegal din Romania de membrii gruparii, prin transferuri bancare externe. Din investigatiile de monitorizare a acestei grupari, a reiesit ca unul din modurile de operare utilizate consta in primirea unor documente in original pentru importul de produse, in baza carora se intocmeau in fals documente pentru subevaluarea pretului, care, ulterior, erau folosite si prezentate in vama.

Arabii au "ras" 175 miliarde

In momentul in care mijloacele de transport navale sau terestre soseau in Portul Constanta, respectiv in Bucuresti, infractorii erau anuntati pentru a transmite documentele necesare intocmirii declaratiei vamale, iar persoanele de legatura intreprindeau toate demersurile pentru scoaterea bunurilor din vama.
Dupa efectuarea operatiunilor de vamuire, marfa era transportata catre diversi comercianti din Capitala. Politistii spun ca banda de arabi a obtinut un profit estimativ rezultat din reciclarea sumelor de bani de aproximativ 175 miliarde lei vechi. Marfurile introduse in tara de ambele grupari infractionale erau sustrase de la plata integrala a taxelor vamale, fie prin declararea la preturi subevaluate a produselor (folosind la autoritatea vamala documente falsificate), fie prin declararea altor marfuri decat cele importate. Gruparile efectuau importuri atat pentru firmele pe care le controlau direct, unele din ele fiind societati comerciale fantoma, cat si pentru alte firme carora le prestau activitati de intermediere a operatiunilor vamale, asigurandu-le plata unor taxe minime, prin subevaluarea cantitativa si valorica a marfurilor importate.

Femeile, intotdeauna sub acoperire

Cea de-a treia filiera supravegheata de politistii din IGPR este formata din cetateni romani si a actionat in perioada 2004-2005. Aceasta se caracterizeaza prin preluarea de societati comerciale, pe care le foloseau ulterior pentru emiterea de file cec sau a altor instrumente de plata (bilete la ordin), in conditiile lipsei totale de disponibil si a interdictiei bancare. Acest grup infractional este format din 31 de persoane care au un rol bine stabilit in modul de derulare a activitatii infractionale. Astfel 6 persoane, care sunt si liderii filierei, au rolul de a finanta activitatea infractionala, asigurand astfel mijloacele financiare necesare preluarii partilor de capital social ale firmelor ce urmeaza sa fie folosite in lantul ilegalitatilor. Liderii grupului, personal sau prin intermediul unor persoane de incredere, au recrutat "sagetile", adica acele persoane care au avut rolul de administratori de drept ai societatilor folosite.
Un rol important l-au avut si cei care au contactat persoanele juridice care urmau sa fie prejudiciate in acest mod. Aceste persoane sunt, de regula, femei, si utilizeaza identitati fictive si calitati false in activitatea prezumtiva a societatii. Dupa ce marfa este preluata sau ridicata de la sediul firmei, urmeaza sa fie livrata, pe baza unor documente fiscale, beneficiarilor gasiti de catre alti membri ai grupului.
Politistii spun ca aici trebuie mentionat faptul ca pretul real al marfii nu este cel inscris in documentele de livrare. In realitate acesta este subevaluat cu aproximativ 40% - 50% din valoarea reala. In ceea ce priveste prejudiciul cauzat de gruparea de romani, din actele aflate la dosarul cauzei, rezulta ca, pana in prezent, au fost inselate prin aceasta metoda peste 150 societati comerciale carora li s-a creat un prejudiciu de peste 1,5 milioane euro.

Curierul National

Sursa: Curierul National



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.