Un roman la Paris , editie definitiva

La Editura Cartea Romaneasca a vazut, recent, lumina tiparului, editia a III-a, definitiva, a jurnalului lui Dumitru Tepeneag - 'Un roman la Paris'.
Volumul cuprinde file de jurnal scrise de autor in anii '60-'70, reunind patru jurnale distincte. Primul, datand din septembrie 1968, cuprinde notatii facute in perioada, tensionata si efervescenta, imediat interventiei militare in Cehoslovacia a tarilor Pactului de la Varsovia - cu exceptia Romaniei.
Urmatoarele doua dateaza din anii 1970-1972, respectiv 1973-1974, si au fost scrise in Franta, in timpul unora dintre lungile sejururi in acea tara de dinaintea exilarii scriitorului.
Ultimul dateaza din 1977-1978, prezentand perioada exilului lui Dumitru Tepeneag, ostracizat prin decret de catre dictatorul comunist Nicolae Ceausescu.
Textul din 1968 a fost comunicat de autor, fiind cules dupa manuscris, iar jurnalele pariziene din anii '70 sunt reproduse dupa volumul 'Un roman la Paris', Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1997.
Textele sunt dispuse in ordinea cronologica a scrierii lor, volumul incluzand si o Addenda ce cuprinde trei documente 'de epoca'.
Primul prezinta convorbirea lui Dumitru Tepeneag cu Monica Lovinescu, difuzata pe postul de radio Europa Libera, urmatoarele fiind doua acte ale regimului ceausist privind 'inceperea preurmaririi penale pentru infractiunea de propaganda impotriva oranduirii socialiste'. Documentele au fost obtinute de autor cu prilejul consultarii propriului dosar din arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS).
Cartea apare in colectia 'Jurnal and Memory' a Editurii Cartea Romaneasca.
Despre jurnalul lui Tepeneag, despre stilul autorului, criticul literar Eugen Simion mentiona: 'Trebuie precizat ca autorul nu revolutioneza genul si nici nu face eforturi pentru a-l defini teoretic, asa cum procedeaza cu epica propriu-zisa. (...) Tepeneag, spontan, nu-si cauta cuvintele, evita descriptiile, anecdotele, panseurile prea savante, nu face, pe scurt, literatura. A inteles ca valoarea unui jurnal sta in oroarea lui fata de literatura. Ceea ce nu inseamna ca antiliteratura nu poate deveni literatura. Dumitru Tepeneag intelege bine acest mecanism si-l foloseste cu abilitate'.
Prozator de o incontestabila originalitate, teoretician, alaturi de Leonid Dimov, al curentului literar onirism estetic (sau onirism structural), animator al luarilor de pozitie antitotalitare (in perioada de dinainte de exilare) si polemist incorigibil, nealiniat si 'tepos' (in perioada post-decembrista), Dumitru Tepeneag (n.14 februarie 1937) reprezinta o figura aparte in literatura romana.
De la onirismul "pur si dur" al anilor '60 si pana la textualismul anilor '70, ori la postmodernismul anilor '90, scrisul lui Tepeneag s-a innoit neincetat, fara rupturi radicale si fara abjurari estetice.
Dumitru Tepeneag (n. 14 februarie 1937) a publicat volume de proza scurta, romane, volume de publicistica, pagini de jurnal - Exercitii, 1966; Frig, 1967; Asteptare, 1972; Arpieges (traducerea in franceza a romanului Zadarnica e arta fugii), Paris, 1973; Les noces necessaires, Paris, 1977; La defense Alekhine scarte de sah, in limba franceza, Paris, 1983; Le mot sablier (versiune integral in limba franceza a cartii bilingve Cuvintul nisiparnita, pasajele scrise in romana fiind traduse de Alain Paruit), Paris, 1984; Roman de gare, Paris, 1985; Pigeon vole (semnata cu pseudonimul Ed Pastenague), Paris, 1989; Inscenare si alte texte, 1992; Nuntile necesare, 1992; Un roman la Paris, 1993; Reintoarcerea fiului la sinul mamei ratacite, 1993; Cuvintul nisiparnita, 1994; Hotel Europa, Paris, 1996; Un roman la Paris (editie augmentata), 1997; Calatorie neizbutita, 1998; Hotel Europa, Berlin, 1998; Pont des Arts, Paris, 1998; Razboiul literaturii inca nu s-a incheiat, 2000; Prin gaura cheii, 2001; Destin cu Popesti, 2001; Maramures, 2001; Attente, Paris, 2003; La belle Roumaine, 2004 - si traduceri din Alain Robbe-Grillet, Andre Malraux, Albert Beguin, Robert Pinget, Alexandre Kojeve, Jacques Derrida.

---

Despre autor: