Gromit forever

Ca in orice aventura cu iz gotic, totul incepe intr-o noapte cu luna plina
Un politist solitar se plimba pe o strada intunecoasa, fluierand incetisor, scufundat intr-o atmosfera ce aminteste intens de Straniul caz al Doctorului Jeckyll si al lui Mr. Hyde: "Pe la ora zece, cand pravaliile s-au inchis, strada ramase foarte singuratica si foarte tacuta". Sau, daca preferati, putem rememora, la fel de bine, tabloul nocturn zugravit de acelasi Robert Louis Stevenson in Comoara din insula: "Luna plina tocmai rasarea, tivind cu rumeneala ei pacla". Sub lumina selenara, sunetele noptii sunt tulburate de zgomotul unui recipient spart. Cu inima stransa, gardianul se opreste si asculta cu atentia incordata. Mieunatul unor pisici ii readuc linistea in suflet: pesemne ca felinele s-au incaierat spargand cine stie ce borcan uitat pe vreo veranda. Reia melodia continuandu-si, cu un oftat de usurare, rondul. Intr-o asemenea noapte, spaima e gata oricand sa-ti cotropeasca inima ceea ce se poate intampla cu oricine vede, trecand fulgerator prin spatele omului legii, Umbra. Sunetele bizare ce o insotesc te duc cu gandul la cine stie ce golem manat de intentii tenebroase. Cu miscari pe cat de precise pe atat de lente, faptura deschide usor o poarta ce duce spre o casuta cocheta. Intra. In graba sa amenintatoare ii scapa un mic amanunt: piticii din ceramica ce impodobesc razoarele sunt dotati cu senzori astfel sunt avertizati neobositii luptatori angajati sa supravegheze linistea locuitorilor: Wallace, genialul inventator, si Gromit, fidelul sau caine. In cel mai scurt timp posibil sunt imbarcati la bordul masinii de interventie. Cu motoarele duduind din plin se indreapta spre locul faptei. Opresc masina, apoi se rostogolesc langa gardul unde se afla faptasul. Wallace studiaza printr-un mic orificiu campul de lupta si pozitia "fiarei"; apoi, cu o viteza remarcabila, ii transmite lui Gromit prin semne planul. Intra in actiune.

---

Despre autor: