Lipsa dialogului dintre ortodocsi si greco-catolici privind disputele patrimoniale au tensionat din nou relatiile dintre cele doua Biserici. De data aceasta este solicitat Legislativul sa elaboreze si sa voteze o lege care sa aduca „pacea soci
Lipsa dialogului dintre ortodocsi si greco-catolici privind disputele patrimoniale au tensionat din nou relatiile dintre cele doua Biserici. De data aceasta este solicitat Legislativul sa elaboreze si sa voteze o lege care sa aduca „pacea sociala“.

In ultimele zile, disputele dintre Biserica Greco-Catolica si cea Ortodoxa privind retrocedarile patrimoniale au revenit cu forta in actualitate, dar sunt departe de a-si gasi rezolvarea. Lipsa unor rezultate satisfacatoare in urma dialogului purtat de cele doua Biserici pe aceasta tema a alimentat tensiunile si a determinat partile sa ceara elaborarea si votarea unei legi care sa reglementeze disputa patrimoniala. Va fi oare capabil statul roman sa rezolve definitiv si echitabil aceasta problema? Iata o intrebare la care raspunsul va fi foarte dificil de formulat.

Dupa cum se cunoaste, dupa 1989, Biserica Greco-Catolica si-a recapatat legalitatea. Pe parcusul celor 16 ani de libertate, au existat numeroase conflicte, unele dintre ele violente, numeroase procese cu Biserica Ortodoxa, dar si dialoguri, toate vizand recuperarea bunurilor patrimoniale.

Totul porneste de la decretele comuniste din 1948 prin care statul a confiscat toate bunurile Bisericii Greco-Catolice, aflate, la momentul 1989, unele dintre ele si in prezent, in proprietatea si folosinta ortodocsilor.

Decretul 358/1948 si interpretarile lui
Cele mai mari batai de cap le da Decretul 358/1948, prin care statul comunist a confiscat toate bunurile greco-catolicilor „cu exceptia lacasurilor de cult parohiale, caselor parohiale si sesiilor (loturile de pamant) care au ramas in proprietatea aceleiasi comunitati de credinciosi“, cum spune parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, si, deci, „nu au intrat in proprietatea Bisericii Ortodoxe, ca institutie.“
Dupa 1989, fostele comunitati greco-catolice trecute in 1948 la ortodoxism si care au dorit sa revina la cultul initial au pastrat proprietatea asupra lacasului de cult. Marile probleme patrimoniale au aparut in parohiile in care majoritatea credinciosilor a preferat sa ramana ortodoxa.
De aceea, Biserica Ortodoxa Romana a cerut ca nici o retrocedare sa nu poata fi facuta fara consultarea credinciosilor din respectivele comunitati, intrucat bunurile le apartin.

Dialogul, calea de rezolvare a problemelor
Acest principiu a fost stipulat si in Decretul-Lege 126 din 24 aprilie 1990, care stabilea si constituirea unei comisii mixte formate din reprezentantii clericali ai celor doua Bisericii, care sa ajunga la o intelegere pe calea dialogului.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.