Ma intrebam in articolul de joia trecuta (Cronica Romana, nr. 4112) daca UE are suficienti muschi pentru o alianta in domeniul energetic cu Rusia. Raspunsul nu este foarte clar nici dupa incheierea summit-ului G8 de la Sankt Petersburg, dominat de in
Ma intrebam in articolul de joia trecuta (Cronica Romana, nr. 4112) daca UE are suficienti muschi pentru o alianta in domeniul energetic cu Rusia. Raspunsul nu este foarte clar nici dupa incheierea summit-ului G8 de la Sankt Petersburg, dominat de intempestiva criza din Orientul Mijlociu, cea care a aruncat in umbra, cel putin aparent, fundalul economic stabilit pentru intalnirea la varf organizata de Vladimir Putin in orasul sau natal. Totusi, asa cum reiese din documentul intocmit de societatea TOTAL si Academia de stiinte a Rusiei (RAN), si prezentat de agentia Ria-Novosti, problema energetica asteapta in continuare o solutie valabila pentru ambele parti, producatori si consumatori. Pentru ca, asa cum se vede mai putin cu ochiul liber, tensiunile politice ascund numeroase componente economice. De exemplu, reteaua actuala de gazoducte, constituita din conducte foarte lungi, bordate de numerosi consumatori, avand un debit fix si o cerere in crestere, nu are cum sa nu se afle la originea unor conflicte mai ales in perioadele de iarna grea. Este evident ca investitiile in structurile de depozitare a petrolului si gazelor ar putea sa fie un raspuns bun la mai multe intrebari si ar modera tensiunea geopolitica. Raportul TOTAL-RAN vorbeste despre necesitatea construirii unor mari depozite in tarile consumatoare ale Europei pentru a putea face fata fluctuatiilor de cerere. Or, participarea Rusiei la aceste proiecte este vazuta ca o conditie obligatorie a unei aliante energetice.
Dar trebuie sa existe si niste reglementari. Societatile producatoare de petrol si gaz trebuie sa dispuna de anumite garantii politice ceea ce presupune elaborarea unei strategii energetice pe termen lung care sa defineasca prioritatile in domeniul relatiilor internationale. Si este indispensabila definirea unor reglementari identice pentru investitorii dispusi sa achizitioneze active care nu reprezinta un interes strategic pentru Rusia si Europa. Pentru Rusia, spune raportul, activele strategice sunt cele care asigura aprovizionarea regulata a consumatorilor rusi de combustibil si energie cu respectarea angajamentelor contractuale. Numai ca se naste o intrebare: extractia produselor energetice din Rusia poate acoperi nevoile cererii tarilor din Europa? Pentru ca teza conform careia economia rusa consuma mai multa energie decat ii permite potentialul sau trebuie perceputa ca o critica. Cercetatorii au remarcat ca pierderile de energie se observa mai ales in domeniul incalzirii. Implementarea unor noi tehnologii capabile sa economiseasca energia necesita reechiparea fundamentala a imobilelor si a retelei de incalzire din intreaga tara, revizuirea completa a paradigmei productie-distributie. Insuficienta investitiilor in prospectare si amenajarea zacamintelor, celor din extractie si din productie, are drept corolar o penurie de energie pentru consumatorii interni. In patru entitati ale Federatiei Ruse, aceasta penurie se cifreaza deja la 12.000 MW, iar peste cativa ani vor fi 16 asemenea entitati care vor trebui sa faca fata unui deficit de aceeasi marime. In aceste conditii, apar scenariile. Avand in vedere evaluarea cererii de energie a UE, se scrie in raport, cat si previziunile privind exporturile de energie ale Rusiei in cadrul scenariului de baza al ministerului rus al Dezvoltarii economice si Comertului pentru perioada de pana in 2015, RAN a facut cateva previziuni in domeniul dezvoltarii macroeconomice. Astfel, pentru o crestere a productiei de petrol si gaz de ordinul 1-1,6 la suta pe an, consumul intern va deveni prioritar in raport cu exporturile, in 2015 societatile europene urmand a se baza pe zacamintele societatilor rusesti pe care acestea nu le vor putea exploata decat incepand din 2030. Pentru a grabi lucrurile, si pentru ca societatile rusesti sa poate face fata exporturilor spre Europa de vest, societatile europene consumatoare, vor fi nevoite sa investeasca in extractia de resurse energetice rusesti. Conform estimarilor TOTAL-RAN, in 2015, societatile europene vor fi nevoite sa investeasca nu mai putin de 450 dolari pe tona de extractie anuala de titei si 255 dolari pe mia de metri cubi de extractie anuala de gaz.
Conform estimarilor TOTAL-RAN, in 2015, societatile europene vor fi nevoite sa investeasca nu mai putin de 450 dolari pe tona de extractie anuala de titei si 255 dolari pe mia de metri cubi de extractie anuala de gaz. Conform unuia dintre scenarii, pe baza unei cresteri economice de 7 la suta si a unei economisiri substantiale de energie (3,4 la suta pe an), deficitul livrarilor de hidrocarburi din Rusia (adica diferenta dintre nevoile Europei de energie ruseasca si posibilitatile de export ale Rusiei catre Europa) va fi in 2015 de la 62 la 91 milioane de tone de petrol si de 24 miliarde de metri cubi de gaz, in functie de dinamica cererii europene. Pentru imblanzirea acestui deficit, se prevede o injectie de 29-46 miliarde dolari din capitalurile europene in prospectare si extractie de hidrocarburi. Alte scenarii atrag atentia asupra unor riscuri probabile in perioada amintita. S-ar putea produce o incetinire a cresterii economice, ceea ce ar duce la o reducere a consumului intern de energie in profitul unei cresteri a exporturilor. Daca tendintele actuale se mentin, si in absenta investitiilor importante in sectorul energetic, asta s-ar putea traduce printr-o penurie acuta de energie in Europa si prin aparitia unor conflicte de tot felul cauzate de repartitia exporturilor de hidrocarburi in cantitati restranse. In ceea ce priveste pretul energiei, spre deosebire de tara noastra, la ora actuala aceste preturi sunt sub-evaluate pe piata interna a Rusiei in raport cu preturile europene. Exista doua ratiuni ale acestei situatii: nivelul scazut al veniturilor populatiei si slaba eficacitate a industriei de transformare. Autorii raportului analizat de Rai-Novosti, estimeaza ca preturile interne vor creste progresiv pana la nivelul celor mondiale, dar acest lucru nu se va intampla instantaneu. Dinamica preturilor va fi determinata de cresterea veniturilor populatiei si de legile comertului bursier. Desi curba va fi crescatoare, pretul gazului va fi multa vreme mentinut la un nivel scazut tocmai de catre slabul randament energetic al productiei. Ajungand la punctul atat de fierbinte al implicarii Statului in politica petrogaziera, autorii raportului, domnii Ivanter si Grouvel, ajung la concluzia ca aceasta implicare (implicit in problemele Gazprom) corespunde obiectiv tendintelor mondiale precum si nivelului de dezvoltare al economiei ruse. Gazprom este o societate exceptionala, dispunand de rezerve record de gaz, care poate planifica extragerile pe termen lung si care tine cont de interesele nationale, dar care, dupa parerea autorilor raportului, are nevoie de o descentralizare si de o separare a centrelor de profit. Pe de alta parte, raportul TOTAL-RAN recomanda autorizarea societatilor petroliere straine sa opereze zacamintele greu accesibile si costisitoare, cu conditia ca ele sa prelucreze hidrocarburile extrase in rafinariile rusesti sau chiar sa construiasca rafinarii moderne pe teritoriul Rusiei, in acest de-al doilea caz urmand a se permite si societatilor rusesti participarea libera la licitatiile organizate de investitorii straini. Masuri care ar duce la acea alianta de care se pare ca este tot mai mare nevoie. Cresterea de 3-4 la suta a economiei mondiale este insotita de o crestere a consumului de petrol de 1,5-2 la suta. Or, la ora actuala, exista toate conditiile pentru ca legaturile energetice ale Rusiei cu Europa sa se transforme in factor de stabilitate pentru economia Uniunii Europene si in factor de crestere economica a Rusiei. Un cocktail tare pe care Europa trebuie sa aiba puterea de a-l da peste cap.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.