A trecut mai bine de un an de cand se vorbeste despre un nou Cod Fiscal. Ministrul de Finante s-a schimbat, Sebastian Vladescu l-a inlocuit pe Ionut Popescu, cu gandul de a schimba Codul Fiscal, pentru ca Ionut Popescu ar fi vrut sa majoreze TVA-ul.
A trecut mai bine de un an de cand se vorbeste despre un nou Cod Fiscal. Ministrul de Finante s-a schimbat, Sebastian Vladescu l-a inlocuit pe Ionut Popescu, cu gandul de a schimba Codul Fiscal, pentru ca Ionut Popescu ar fi vrut sa majoreze TVA-ul. Asa ca, anul trecut, ministrul Vladescu promitea ca vom avea noua biblie a taxelor si impozitelor. Si o avem. Noul Cod Fiscal este rodul dragostei a doi parinti de acelasi sex: liberali si democrati. Daca adaugam si declaratia de vineri a premierului Tariceanu, care spunea ca relatia dintre Presedintie si Guvern este "speciala, dar cu totul si cu totul speciala", ne putem da seama de natura acestei iubiri. Or, ca acest Cod Fiscal sa se nasca, e nevoie si de o moasa. In lipsa conservatorilor, care au refuzat mosirea Codului Fiscal pe motiv ca nu se scuteste de impozit profitul reinvestit, conform algoritmului, rolul de moasa ar fi revenit UDMR-ului. Cu draga inima ar fi acceptat UDMR-ul, numai ca, oficial, nu avea statut de moasa, sau, potrivit propriilor doleante, statutul de minoritate nationala in forma dorita. Si nu se putea ca moasa codului nascut din parinti cu inclinatie minoritara sa nu aiba statut de minoritate nationala. Asa ca, acest Cod Fiscal a devenit subiect de negociere. Chiar in ziua in care deputatii, in plen, urmau sa supuna votului legea taxelor, UDMR s-a razgandit. A fost nevoie de ministrul Finantelor, pe post de nas al Codului Fiscal, pentru a ii convinge sa accepte rolul de moasa. Si l-au acceptat. Asa ca pruncul fiscal a mers la vot. Rezultatul? 92 de voturi pentru, 82 impotriva. In total, 174 de deputati care au participat la votarea uneia dintre cele mai importante legi a unei tari. Legea Taxelor.
Camera Deputatilor numara 332 de deputati. Un calcul simplu ne arata ca 158 de deputati au lipsit de la votarea Codului Fiscal. Adica aceasta lege fundamentala pentru economia romaneasca a fost aprobata in prezenta a 52,4 la suta dintre decidenti. Restul au chiulit. Daca adancim calculul, vedem ca numarul de 92 de deputati care au votat "pentru" Codul Fiscal reprezinta doar 27,7 la suta din totalul deputatilor. Adica, o minoritate decide soarta Codului Fiscal, soarta mea si a dumneavoastra, a noastra, a tuturor. Potrivit site-ului Camerei, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 70.000 de locuitori. Folosind acest raport, rezulta ca noul Cod Fiscal a fost votat de reprezentantii a 6,4 milioane de romani, cifra corespunzatoare celor 92 de deputati care au votat "pentru", in timp ce reprezentantii a 5,7 milioane de romani au votat "contra". Ce se intampla cu restul? Ce se intampla cu restul de 11 milioane de romani, ai caror alesi nu au catadicsit sa le reprezinte interesele? Nu se intampla nimic. Pentru ca reprezentantilor nu le pasa.
Putem spune ca acest Cod Fiscal este aplicabil la numai 6,4 milioane de romani? Din pacate, nu, pentru ca legea majoritatii s-a transformat in dictatura minoritatii. Iata cum interesele politice, fie ca sunt legate de dorinta de a ramane la guvernare, fie ca sunt legate de dorinta de a avea un statut al minoritatii prin care minoritarii sa fie mai cu mot decat majoritarii, redefineste interesele. Daca ne uitam la prezenta la vot, in cazul dezbaterii motiunii de cenzura, vom vedea ca, miercuri, 28 iunie, au fost prezenti 383 de senatori si deputati. Adica 82 la suta din totalul parlamentarilor. Dar, atunci, era vorba despre altceva, mult mai apropiat parlamentarilor romani. Era vorba despre ramanerea la putere, despre pastrarea statutului de conducatori alesi ai neamului, in cazul puterii, sau de aspiratia de a deveni "putere" a celor din opozitie. Era vorba despre cine va putea sa spuna pe viitor: "Acum suntem noi la putere, asa ca VOI, ciocul mic!". Interesul era mult mai mare pentru propriul statut. Cand e vorba despre economia tarii, cea care are in vedere dezvoltarea generatiilor urmatoare prin apasarea dibace a parghiilor pentru cresterea economiei romanesti, vedem ca doar 27 la suta dintre alesi decid ceea ce se va intampla cu majoritatea. E corect? Din pacate, da, pentru ca asa spun procedurile. Procedurile care permit unor guvernanti de inclinatie minoritara, cu relatii "speciale", cu moase cu statut special, sa decida ce e normal. Sa decida viitorul taxelor pentru mine, pentru dumneavoastra, pentru sutele de mii de firme si pentru milioanele de platitori de taxe si impozite.
Codul Fiscal decide politica de taxe, cea care trebuie sa faca economia sa mearga, sa creeze noi locuri de munca. Asa ca Parlamentul, cel care adopta Codul Fiscal, trebuie sa se asigure ca guvernul cheltuieste banii contribuabililor, destept, corect, sau deloc. Vedem ca daca in sala ar fi fost conservatorii, 20 la numar potrivit site-ului Camerei Deputatilor, si ar fi votat impotriva, politica fiscala ar fi fost alta. Vedem ca daca in sala ar fi fost toti membrii grupului parlamentar PSD - 107 la numar (www.cdep.ro), politica fiscala ar fi fost alta. Dar nu s-a intamplat asa. Si atunci, cine decide politica fiscala a Romaniei? Raspunsul este simplu: MOASA! Iar traditia spune ca atunci cand nasii iau copilul, pun un ban de argint jos pentru a o plati. Care o fi fost banul de argint?


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.