Ministerul Justitiei sustine intr-un raport de evaluare a activitatii Ministerului Public din anul 2005 transmis Parlamentului, necesitatea regandirii structurii acestei institutii, dar si a Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nefiind i
Ministerul Justitiei sustine intr-un raport de evaluare a activitatii Ministerului Public din anul 2005 transmis Parlamentului, necesitatea regandirii structurii acestei institutii, dar si a Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nefiind insa solicitata schimbarea din functie a procurorului general Ilie Botos. MJ arata ca din raportul de bilant al MP lipseste o analiza sistematica a activitatii parchetelor subordonate, acesta concentrandu-se pe activitatea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si pe cea a celorlalte sectii din Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Chiar si acolo unde exista date statistice, raportul se limiteaza la simpla lor insiruire, fara a se realiza o interpretare critica.
Disproportii ingrijoratoare
Potrivit raportului ministrului, publicat pe site-ul Ministerului Justitiei, se arata ca media anuala a rechizitoriilor intocmite de fiecare procuror, inregistrate la parchetele de pe langa curtile de apel, este de 1,73 (variind intre 0,25 la Suceava si 10,8 la Cluj). Prin raportare, media la Parchetele de pe langa tribunale este de 22,2 (variind intre 5,5 la Parchetul de pe langa Tribunalul Satu Mare si 64 la Parchetul de pe langa Tribunalul Braila), iar la parchetele de pe langa judecatorii este de 50,9 (variind intre 8 la Parchetul Rosiorii de Vede si 371 la Parchetul Viseul de Sus). De asemenea, media anuala a cauzelor solutionate (rechizitorii, solutii de neurmarire penala si alte solutii) de un procuror indica o mare disproportie: parchetele de pe langa curtile de apel au o medie de 42,7, care variaza intre 26,5 (Bucuresti) si 84,3 (Alba Iulia), prin raportare la media parchetelor de pe langa tribunale de 114,75 (variind intre 21,7 la Parchetul de pe langa Tribunalul Satu Mare si 323 la Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu) si a parchetelor de pe langa judecatorii, care este de 428 (variind intre 103 la Parchetul de pe langa Judecatoria Faget si 1453 la Parchetul de pe langa Judecatoria Braila).
Potrivit Ministerului Justitiei, citat de Mediafax, disproportia relevata de datele statistice este ingrijoratoare si arata cel putin ca politica resurselor umane nu a fost facuta judicios. Nu se justifica faptul ca doar mai putin de jumatate din numarul total de procurori de la parchetele de pe langa curtile de apel lucreaza in domeniul operativ, in vreme ce restul desfasoara activitati judiciare, studii, analize. Exista parchete unde numarul de procurori este mai mare si incarcatura de dosare e mai mica (parchetele de pe langa curtile de apel) si parchete unde incarcatura pe procuror este foarte mare (parchetele de pe langa judecatorii). Ministerul Public nu a produs o analiza privind nevoia concreta de procurori la fiecare nivel de jurisdictie prin raportare la competenta concreta a acestor parchete, se mentioneaza in raport.
Reformarea managementului
MJ mai arata ca in aceste conditii, se impune o regandire a structurii Ministerului Public, fiind necesara o analiza detaliata a competentelor si activitatii fiecarei structuri in parte. Aceasta analiza va permite evidentierea corecta a zonelor unde este realmente nevoie de personal suplimentar, cifrele existente azi nefiind relevante. Totodata, potrivit MJ, este evidenta necesitatea restructurarii Ministerului Public si a redistribuirii posturilor in functie de nevoile reale. Conform Monicai Macovei, este vizibila, de asemenea, necesitatea restructurarii PICCJ pentru a se restrange zona neoperativa la strictul necesar, urmand ca surplusul de posturi sa fie redistribuit catre alte unitati ale Ministerului Public, care au o nevoie reala de procurori la sectiile operative. In domeniul pregatirii profesionale raman de rezolvat urmatoarele probleme: preocuparea redusa pentru pregatirea profesionala a procurorilor de la unitatile subordonate (indeosebi, tribunale si judecatorii), lipsa unei modalitati clare de selectare a participantilor, precum si modalitatea in care se asigura ca procurorii pregatiti intr-un anumit domeniu isi desfasoara activitatea, cel putin pentru o anumita perioada in acel domeniu. Alocarea resurselor bugetare este un alt domeniu in care sunt necesare schimbari, in sensul elaborarii unei strategii de investitii si a unor criterii obiective de repartizare a fondurilor pentru a evita utilizarea neadecvata si ineficienta a acestora (cum ar fi renovarea unor sedii de parchete in care lucreaza un singur procuror). De asemenea, trebuie sa se acorde prioritate dotarii procurorilor cu mijloace tehnice specifice, adauga ministrul. In concluzie, este evidenta necesitatea reformarii managementului Ministerului Public pentru a imbunatati coordonarea activitatii parchetelor, politica de resurse umane si politica bugetara.
Grad ridicat de nemultumire
MJ arata ca inregistrarea a 150.000 de memorii pe an la Ministerul Public si acordarea a 80.000 de audiente pe an indica, potrivit ministrului Justitiei, Monica Macovei, existenta unui grad ridicat de nemultumire, sub diferite aspecte, cu privire la activitatea parchetelor. Din numeroasele petitii si reveniri adresate de catre cetateni conducerii MJ, rezulta de asemenea, anumite deficiente in rezolvarea acestora de catre institutie. Astfel, parchetele nu raspund in termenul legal la petitii; in unele cazuri, raspunsul este unul pur formal, in sensul ca petentului nu i se raspunde pe fond. Din audientele acordate de Ministerul Justitiei unor cetateni a rezultat faptul ca acestia nu sunt primiti in audienta de catre conducerea parchetelor sau activitatea se desfasoara pur formal, fara a exista o finalitate a acesteia. In cazurile in care se impune verificarea lucrarilor din dosarele penale la care petentii fac referire, aceasta activitate nu este realizata de catre inspectorii judiciari CSM, oferindu-se petentilor un raspuns formal, iar uneori se ajunge la situatia in care petitia este solutionata chiar de procurorul reclamat.
Botos: "Este nevoie de criterii privind managementul in sistemul judiciar"
Procurorul general Ilie Botos a declarat, ieri, ca este important sa se stabileasca o diferenta intre management eficient si management defectuos in sistemul judiciar, intrucat nu exista criterii stabilite, astfel ca Ministerul Public ar putea sa fie chemat in instanta de cei revocati din sistem. In acest sens, Botos a invocat principiul stabilitatii de care se bucura procurorii, astfel ca, in absenta unor criterii de stabilire a eficientei, in momentul revocarii, acestia ar putea contesta masura in contencios administrativ. Pe de alta parte, seful Ministerului Public a afirmat ca sunt probleme legate de resurse umane si vor trebui redistribuite posturile, subliniind ca baza piramidei sistemului judiciar se afla la parchetele de tribunale si parchetele de judecatorii. "Este foarte greu sa transferi un procuror dintr-o zona neoperativa intr-una operativa", a declarat jurnalistilor Ilie Botos. Intrebat daca se simte vizat ca urmare a raportului ministrului Justitiei privind evaluarea activitatii Ministerului Public, procurorul general Ilie Botos a spus: "Nimeni nu este de neinlocuit. Provin din sistem si raman in sistem!". Potrivit lui Botos, in sedintele viitoare ale CSM se va discuta reorganizarea Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Ministerului Public. (B.C.G.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.