De la inceputul acestui an, ZIUA a prezentat mai multe cazuri de furturi din patrimoniul cultural romanesc. Obiecte de tezaur inlocuite, sparte, falsificate sau de-a dreptul furate, fie ca era vorba despre "Cumintenia pamantului" a lui Brancusi, f
De la inceputul acestui an, ZIUA a prezentat mai multe cazuri de furturi din patrimoniul cultural romanesc. Obiecte de tezaur inlocuite, sparte, falsificate sau de-a dreptul furate, fie ca era vorba despre "Cumintenia pamantului" a lui Brancusi, fie ca erau piese de mare valoare pentru istoria antica, medievala sau moderna a Romaniei. Pana acum, desi si cercetatorii, si jurnalistii au dezvaluit o parte din hemoragia patrimoniului cultural romanesc, afaceri ce au trecut, in ultimii 16 ani, de suma de doua miliarde de euro, nu avem niciun caz public si mediatizat de mare furt de obiecte culturale clasificate, braconaj arheologic ori mare coruptie legata de instrainarea unor obiecte, monumente si situri din zestrea culturala nationala. Cauzele trebuiesc gasite in lipsa unei legislatii ferme care sa condamne furtul, inlocuirea, falsificarea si braconarea valorilor de patrimoniu, in lipsa unor profesionisti in cadrul Politiei si a Procuraturii, in interesele financiare si politice ale celor care au condus si conduc astazi cultura in administratiile publice centrale si locale. La Deva este pe rol acum procesul interlopilor care au braconat valori de patrimoniu in Muntii Orastie (monede dacice, bratari din aur masiv etc), cu un prejudiciu evaluat la mai multe milioane de dolari. Interlopii din Deva sunt in primul-plan, dar in spatele lor se ascund, dupa cum presa a mai dezvaluit, personalitati politice si din serviciile secrete. Goana dupa aurul dacilor si cel al romanilor nu are, insa, culoare politica, ci numai interes imediat pentru care principiile si chiar siguranta culturala a Romaniei nu mai conteaza. Astfel ca jaful celor 16 ani de Golgota pentru valorile din tinuturile dacilor inca nu a fost stopat si nici evaluat. ZIUA a fost la Deva si Orastie si a incercat sa afle cat mai multe despre valorile de patrimoniu furate sau inlocuite. A iesit un documentar in exclusivitate pentru cititorii ZIUA, in care putem face impreuna o calatorie in istoria falsificarilor din zilele noastre si de acum 2000 de ani.
Muzeul din Orastie fara inventar
Pe drumul ce ma duce de la Deva spre Orastie vorbesc cu un sofer in varsta, cu voce si judecata masurate. Trec de Simeria, orasul in care marmura creste in gradinile oamenilor si se transforma, parca trasa la rindea, in cruci funerare. Soferul imi da lamuriri ca aici e sef al mai mare, Videanu, primarul Bucurestiului. Am noroc de vreme frumoasa. Dealurile si muntii din departare, si ei ai Orastiei, imi par ca ascund in verdeata lor bine-hranitoare atatea si atatea secrete. "Pai, imi zice soferul, o fost aici chiar si un japonez, a venit cu taxiul de la Bucuresti si s-a dus direct spre Costesti. S-a intors doar dupa cateva zile. Venise dupa aur si comori". Ajung in fata Primariei Municipiului Orastie, unde se afla Muzeul de Etnografie si Arta Populara, o sectie a Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva. Ma intampina o expozitie de reptile vii adusa "de pe la Arad". Muzeul e inchis pentru public de cateva luni pentru ca acum se realizeaza inventarul acestei instituttii. Seful de birou din Orastie, cercetatorul stiintific Mihai Castaian, imi spune ca muzeul nu e operativ pentru ca "desfasuram in paralel inventarul si organizarea interna". Dupa Revolutie, aici au avut loc simulacre de inventare si, mai mult, niciodata realizate in maniera in care se executa legal un inventar, cu liste de inventariere, in conformitate cu metodologiile legii contabilitatii. Asa zisele inventare de pana acum nu faceau decat sa enumere ce constatau si niciodata n-au evidentiat minusurile sau plusurile din gestiunile respective. "Problema unui inventar contabil se perpetueaza pana in zilele noastre, ma lamureste dl. Castaian, iar atitudinea amorfa a Politiei, directia patrimoniu, de la Hunedoara, este consecinta trimiterii la asa-zisele inventare de pana acum. in 2001, am sesizat Politia Municipiului Orastie pentru a clarifica situatia unor bunuri de patrimoniu de mare valoare reperezentand mai ales icoane pe sticla si lemn de secol XVIII si XIX".
5 icoane lipsa, una inlocuita
Verificarea asupra colectiei de icoane a muzeului Orastie a fost declansata in luna aprilie 2001, dupa ce in arhiva fotografica a institutiei a fost gasit un film diapozitiv, realizat cel mai probabil in anii '80, cuprinzand imagini cu colectia de icoane a muzeului. Icoanele au fost preluate in 1992 de catre Muzeul din Deva si au revenit la Orastie in august 1999. in urma mai multor confruntari si a mai multor comisii de inventariere a colectiei primite de la Deva, la 8 mai 2001, a fost emisa o adresa catre Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva prin care era semnalata lipsa icoanelor cu numerele de inventar 427, 655, 674, 1247 si 1257. Cea mai pretioasa icoana a muzeului, cu numarul 1247, o icoana pe sticla, fusese realizata de vestitul mester transilvanean Ilie Poienaru din Laz, in anul 1884, reprezentand un praznicar dublu. Pe 2 august 2001, cei de la Orastie au redactat o adresa catre Politia Municipiului Orastie prin care era solicitata deschiderea unei anchete. Pana in februarie 2006, conducerea din Deva nu a dat niciun raspuns, fie verbal, fie scris, despre disparitia icoanelor. Principalul suspect in aceasta disparitie ca, de altfel, si in aceea a bustului "George Cosbuc" (recuperat chiar de la suspect!) este fostul sef al Muzeului din Orastie, sculptorul Nicolae Adam. In 2003, de la Parchetul de pe langa Judecatoria Orastie, cu semnatura Prim Procurorului Visan Florica, Muzeul din Orastie este instiintat asupra rezolutiei NUP (Neurmarire Penala - n.n.) fata de Adam Nicolae, fiind implint termenul de prescriptie al raspunderii penale. "Din pacate, afirma Mihai Castaian, s-a uitat problema recuperarii prejudiciilor si faptul ca in chestiune se afla piese de patrimoniu de o valoare deosebita, susceptibile de a face parte din categoria Tezaur". In afara ce cele 5 icoane furate, la Orastie mai exista o icoana de secol XIX inlocuita cu o alta, e vorba de "Maica Domnului cu Pruncul" substituita cu "Sf. Paraschiva". "Icoanele nu se gasesc, subliniaza cercetatorul Mihai Castaian, pentru ca Politia si Procuratura n-au facut cercetari. Au incercat sa nu se ajunga la verificari efective, impreuna cu conducerea de la Deva a muzeului, in asteptarea unor asa-zise termene de prescriptie, desi nu se poate vorbi de asa ceva, pentru ca bunurile culturale nu sunt perisabile, ba din contra isi capitalizeaza in timp valoarea".
Salba cu monede austriece, inlocuita
Din pacate, icoanele nu sunt singurele care lipsesc ori au fost inlocuite in muzeul de la Orastie. Lipsesc din inventar piese de bronz preistorice, 10 monede romane (imperiale si republicane), precum si alte piese despre care dl. Castaian are cunostinta ca au fost insusite de Nicolae Adam, fostul sef al muzeului din Orastie. Salba padureneasa cu monede austriece, in 8 vate (siruri - n.n.), avand numarul de inventar 144, nu a fost predata nici pana acum. in urma unor informatii aparute in presa locala, care aratau ca Nicolae Adam nu a restituit aceasta piesa muzeului pe care il condusese, acestuia i s-a instrumentat un dosar penal. Nicolae Adam a dus directoarei de la Deva, Adriana Pescaru, o alta salba cu care s-a prezentat la muzeul din Orastie in ideea restituirii piesei cu nr. 144. Pentru ca salba adusa avea doar trei vate (siruri de monede -n.n.) si reprezenta o piesa evident inferioara ca valoare si factura artistica, gestionarul muzeului din Orastie, Iustina Bogdan, a refuzat sa primeasca piesa. Relatia speciala dintre Nicolae Adam si directoarea de la Deva, Adriana Pescaru, cea care a condus muzeul judetean timp de 20 de ani, pana la 1 martie anul acesta, a functionat ireprosabil. Domana Pescaru a facut mai multe presiuni asupra gestionarului, in urma carora piesa adusa de Nicolae Adam a fost inregistrata doar ca act de custodie, cu precizarea ca salba adusa nu e piesa cu numarul 144. Urmarea acestui artificiu, directoarea Pescaru a anuntat organele de ancheta ca prejudiciul a fost recuperat, iar cazul instrumentat lui Nicolae Adam a primit NUP.
Un vas sasesc pentru miere, disparut
In 2001, directoarea Adriana Pescaru si-a insusit un vas cu capac pentru miere, caracteristic mediului sasesc, piesa cu numarul de inventar 2489, pe care o remarcase la vernisarea expozitiei "Traditii mestesugaresti - ceramica" de la Orastie reputatul specialist in ceramica etnografica Ioan Godea, fostul director al Muzeului Satului din Bucuresti. La demontarea expozitiei, petrecuta la mijlocul lunii septembrie 2001, a fost prezenta si doamna Adriana Pescaru. "La deschiderea vitrinelor, delcara Mihai Castaian, dumneaei a luat piesa cu nr. inventar 2489, un vas cu capac, aceeasi piesa asupra careia se oprise cu o luna inainte Ioan Godea si a vrut sa o aseze in cutiile de carton in care erau impachetate materialele de la Deva. Am protestat, aratand faptul ca vasul respectiv apartine muzeului din Orastie. Dumneaei a replicat ca este un vas adus de la Deva. Am chemat-o atunci pe colega Mihaela Coza pe care am intrebat-o daca vasul apartine muzeului din Orastie. In intarirea celor afirmate, am aratat faptul ca vasul avea numarul de inventar al muzeului din Orastie, 2489. Cu toate protestele noastre, doamna Adriana Pescaru, vizibil iritata, nu a vrut sa inapoieze vasul, declarand textual: "il iau eu". Nici pana in prezent, vasul nu a fost inapoiat si consideram acest incident un abuz in serviciu".
Falsificari de monede macedonene si romane
In muzeul din Orastie, lasat de izbeliste din pricina disputelor dintre directoarea Adriana Pescaru si Mihai Castaian, dispute asupra patrimoniului de la Orastie si a necesitatii inventarierii lui, cele mai multe dintre piese sunt la pamant. In cateva luni, piesele vor fi inventariate si prezentate intr-o expozitie. in cutii de carton, pe jos, farame dintr-o lume ce, vorba poetului, gandea in versuri si scria in poezii. Un vas de ceramica dac, cu picior, dovada ca cei din neamul lui Burebista nu prea stateau sa manance la masa, in care era pus candva un terci de cereale, se strecoara privirii printre cutii. O bicicleta cu o roata uriasa mi-i evoca, pe repede-inainte, pe Nenea Iancu, pe Moscopol, pe Gion. Intr-o camera, stau ingramadite cativa stalpi cu pasare. "Acesti stalpi, imi da informatia Mihai Castaian, au fost dusi in Gorj, aproape de Hobita, unde s-a nascut Brancusi. Sunt stalpii celor 20 de comunitati de ungureni, asa cum le spun gorjenii celor ce au venit de pe Valea Sebesului". Stalpii cu pasare reprezentand izbanda sufletului l-au inspirat pe Brancusi atunci csnd a realizat monumentul dedicat eroilor din 1918 de la Targu Jiu, Coloana fara Sfarsit (Coloana Infinitului).
Intreb de monede. La Orastie nu e niciun koson (moneda de aur dacica). Fotografiez cateva monede tip Hunedoara-Radulesti, veacul al II-lea inainte de Christos. Sunt copii dupa monede de tip macedonean (ultima emisiune, monede schitate concav, cu aliaj de argint din ce in ce mai slab). Practic, sunt monede falsificate de daci, popor care a falsificat inclusiv moneda romana. Pentru aceste falsificari de moneda, romanii au inceput razboiul impotriva dacilor. A fost unul dintre motivele de "Casus Belli" invocat de romani in Senatul de la Roma. Un razboi, dupa limbajul de bumbac de astazi, pentru parazitarea economiei imperiale prin emisiune de moneda neoficiala sau pentru plusvaloarea circulatiei banilor ce nu mai revenea Romei. Cercetarile arheologice au confirmat falsificarile facute de daci: 20 de stante monetare pe teritoriul fostei Dacii.
Obiecte transferate pentru a nu fi furate!
Situatia Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva este de mai multi ani un subiect de presa si de cercetari realizate de Consiliul Judetean Hunedoara, cel care este finantatorul acestei institutii. Disparitia unor obiecte de patrimoniu, atat de la Deva, cat si de la filiala Orastie, a fost in atentia Serviciului Corp Control al Consiliului Judetean, care, la 17 februarie 2006, constata ca, in perioada 2000-2005, nu a fost efectuata nici o inventariere a bunurilor culturale detinute de muzeu, "o deteriorare grava a procesului de conducere, coordonare si control a activitatii institutiei", "defectuoasa gestiune a patrimoniului cultural al institutiei cu consecinte grave asupra intregritatii acestuia". Aflata la conducerea muzeului de 20 de ani, directoarea Adriana Pescaru isi da demisia cu cateva zile inainte de prezentarea oficiala a Raportului Corpului de Control al Consiliului Judetean Hunedoara. Interimar, de la 1 martie 2006, in functia de director general este numit cercetatorul Marcel Morar. Acesta da concurs pe 12 mai 2006 si pe 30 mai 2005 este confirmat oficial de consilierii judeteni. Dupa 5 ore de la numirea in functia de director general, ZIUA a purtat o discutie cu dl. Morar despre procedurile de inventariere la diferite colectii (istorie, stiintele naturii, filiala Orastie) ale muzeului. Astfel, am aflat ca, in iunie-iulie, va fi finalizat inventarul pentru Orastie si Sarmizegetusa, urmand ca in maximum un an sa fie prezentat un raport de inventariere final, inclusiv al pieselor ce nu au fost inca inventariate. Pe 15 mai 2006, a demarat procedura de transfer a patrimoniului muzeal din podul cladirii Magna Curia in spatiul de stiinte naturale al muzeului, un spatiu sigur, inchis, cu o singura intrare. Mutarea obiectelor de patrimoniu s-a realizat in urma furtului cele mai importante piese din muzeul de la Deva, sabia de bronz de la Boiu. Se pare, de altfel, ca nu ar fi singura piesa sustrasa din muzeu, lipsa unui raport de inventariere dand apa la moara celor care cred ca pe timpul mandatului Adrianei Pescaru muzeul a fost un teatru de incercare pentru furtul de obiecte de patrimoniu. Pana in prezent, nici Politia, nici Procuratura, care au constatat disparitia celei mai importante piese muzeale de la Deva, nu au aflat cine este hotul sabiei de la Boiu.
O sabie rara
Arheologul Catalin Riscuta de la muzeul din Deva a descoperit, la sfarsitul lui decembrie 2005, ca Sabia de bronz de la Boiu nu mai exista in colectiile muzeului depozitate in podul Palatului Magna Curia. Usa a fost fortata si cineva initiat in tezaur arheologic a furat Sabia de la Boiu. Politia fost anuntata imediat, iar la cercetari nu a participat decat fosta directoare Adriana Pescaru. Valoarea de piata a sabiei este estimata la peste 5000 Euro, dar valoarea ei istorica este cu mult mai mare pentru ca sabia descoperita la Boiu este printre primele obiecte de acest gen din Europa si care denumeste pentru arheologi tipul de sabie "Boiu- Sauerbrunn", dupa numele celor doua localitati in care au fost descoperite primele exemplare. Cercetatorii muzeului spun despre obiectul furat ca este susceptibil sa fie clasat intre obiectele de tezaur ale Romaniei.
Din studiul lui Ion Nestor, Sabia de bronz dela Boiu, aflam urmatoarele caracteristici ale piesei furate din Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva : "Ca sabie de impuns, sabia de la Boiu reprezinta doar o dezvoltare a pumnalului, o lungire a lui, pentru a-i da o mai mare eficacitate in lupta. Nu este greu sa ne inchipuim ce arme formidabile erau aceste sabii: forma lor, ca si distributia greutatii in lama, le da o astfel de patrundere, incat la loviturile bine aduse sabia strapungea desigur corpul adversarului si largea, prin partea brusc latita a lamei, in chip oribil rana".

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.