Summit furtunos UE - America Latina/Caraibe

Viena a gazduit la sfarsitul saptamanii trecute cel de-al patrulea summit Uniunea Europeana - America Latina/Caraibe, la care au fost prezenti 58 de sefi de stat si de guvern. Cum era de asteptat, in afara problemelor legate de dezvoltarea si liberalizarea schimburilor comerciale dintre cele doua continente, recenta masura a Boliviei de a-si nationaliza bogatele rezerve de hidrocarburi a fost subiectul cel mai dezbatut. Ingrijorarea si disputele cele mai aprinse au fost determinate, potrivit relatarilor corespondentilor agentiilor internationale de presa, de faptul ca presedintele bolivian, Evo Morales, anuntase in declaratii anterioare venirii la Viena ca nu are in vedere nici un fel de despagubiri pentru companiile straine. Cele mai lovite se vedeau companiile braziliene si spaniole, care si in cadrul dezbaterilor au fost tinta interventiilor cu tenta nationalista ale bolivianului Evo Morales si presedintelui Venezuelei, Hugo Chavez. Acestia, potrivit cotidianului "Le Monde", au raspuns temerilor respective cu acuzatii dure cum ar fi "jefuirea, vreme de sute de ani, a hidrocarburilor boliviene" de catre companiile straine, iar despre companiile braziliana si spaniola, Morales a afirmat ca desfasoara activitati "ilegale" pe teritoriul Boliviei. Tony Blair, cancelarul austriac Wolfgang Schüssel, precum si unii dintre reprezentantii tarilor latino-americane au chemat Bolivia si Venezuela la abordarea problemelor energetice "cu responsabilitate".

Europenii s-au confruntat cu o America de Sud divizata

Corespondentul BBC la Viena releva un fapt inedit: "America de Sud este extrem de divizata".
De o parte, se deseneaza grupul tarilor care favorizeaza economia de piata si comertul liber, precum Chile si Columbia. Un alt grup, in frunte cu Venezuela si Bolivia, doreste sa aboleasca influentele straine si intareste controlul statului asupra economiei. Dar multe alte guverne sud-americane se situeaza la mijloc, intre cele doua tendinte. E un peisaj confuz, care ingreuneaza dialogul cu Europa, releva BBC, citandu-l pe ministrul german de Externe.
Aceasta situatie, opineaza analistii, face ca inclusiv perspectiva unui acord comercial UE - America de Sud sa fie extrem de limitata. Este insa posibila lansarea convorbirilor comerciale dintre Europa si statele Americii Centrale, mai mici decat vecinii lor de la sud, si care au semnat deja un acord de comert liber cu SUA.
De altfel, releva BBC, singurul succes, dar si acela limitat, este includerea in declaratia finala a summit-ului a angajamentului de "intarire a asocierii strategice biregionale", apararea democratiei, a drepturilor omului si protejarea mediului, lupta impotriva saraciei si drogurilor. Un modest progres este consemnat in privinta negocierii liberalizarii schimburilor comerciale. Europenii si reprezentantii a sase tari din America Centrala - Costa Rica, Guatemala, Honduras, Nicaragua, Panama si Salvador - vor incepe negocieri in vederea deschiderii de negocieri pentru un acord de liber-schimb.
In fata criticilor severe ale liderilor europeni, relata corespondentul BBC, presedintele bolivian Evo Morales a calmat "revolta" Spaniei si a Braziliei, provocata de anuntul bolivian ca nu are in vedere indemnizatii pentru companiile straine, promitand, in cadrul unor convorbiri bilaterale, ca va garanta "securitatea juridica adevarata si durabila" a companiilor straine stabilite pe teritoriul bolivian.

Un forum economic mai eficient

Paralel cu summit-ul propriu-zis, la Viena a avut loc si un forum cu participarea a circa 250 oameni de afaceri europeni si latino-americani, ce s-a dovedit mult mai eficient. Pierre Simon, presedintele grupului european al Camerelor de Comert, Eurochambers, a atras atentia ca modalitatea cea mai eficienta de reducere a saraciei si a inegalitatilor sociale trebuie sa fie incurajarea comertului si a investitiilor, prin inlaturarea barierelor si a coruptiei, iar Christoph Leitl, presedintele Camerei de Comert a Austriei, anunta ca sunt in curs de elaborare strategii pe termen lung vizand amplificarea schimburilor comerciale dintre tarile UE si cele ale Americii de Sud.
Participantii la forum s-au aratat, in acest sens, optimisti, subliniind ca deja, in 2005, schimburile dintre cele doua continente au ajuns la 118,4 miliarde de euro, cu 13,4 la suta mai mult decat in anul precedent, fapt care, releva analistii, demonstreaza vointa oamenilor de afaceri latino-americani de a se integra in comertul mondial.
Sambata, in centrul Vienei, ca de obicei la astfel de reuniuni, a avut loc un miting organizat de antiglobalisti, la care au rostit discursuri inclusiv presedintii Boliviei si Venezuelei si seful diplomatiei cubaneze, care au criticat dur companiile straine care exploateaza resursele naturale ale latino-americanilor.

Chavez, dispus sa ofere combustibili europenilor saraci

Presedintele venezuelan Hugo Chavez si-a exprimat disponibilitatea de a furniza combustibili pentru incalzire, la preturi mici, europenilor cu venituri scazute. Luand cuvantul la o intalnire cu reprezentanti ai unor organizatii neguvernamentale si cu militanti sociali, tot la Viena, Chavez a precizat ca doreste sa acorde un ajutor oamenilor saraci, fara resurse, pentru a se incalzi in cursul iernii, dar vrea sa se asigure ca acest ajutor va ajunge la destinatie. Nu a precizat tarile pe care le are in vedere, dar ambasadorii venezuelani in Europa au primit sarcina de a studia aceasta chestiune.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe