„Cotidianul" a consultat proiectul Raportului ce va fi publicat martea viitoare si a constatat ca documentul este un cosmar pentru contestatarii ministrului Justitiei.

Proiectul Raportului arata ca progresele care au facut ca Romania sa nu se teama de aminarea aderarii au fost inregistrate in Justitie, in ciuda opozitiei PSD si a betelor in roate puse Monicai Macovei de parteneri din Coalitie. „Noul DNA a facut mai multe progrese in primele sapte luni de existenta decit predecesorul sau, PNA, in toti anii trecuti", arata proiectul. Raportul, ce va fi prezentat marti de seful Comisiei Europene, aduce critici CSM si Parlamentului, subliniind ca „au existat incercari in Senat de a schimba procedurile de numire pentru procurorii-sefi. Aceasta ar fi subminat responsabilitatea sistemului si ar fi redus capacitatea operationala a DNA".

Documentul Comisiei Europene arata clar ca progresele care au facut ca Romania sa nu se teama de aminarea aderarii au fost inregistrate in Justitie, in ciuda acuzatiilor grave lansate de Adrian Nastase, a opozitiei PSD si a betelor in roate puse Monicai Macovei de parteneri din Coalitie.

DNA a crescut precum Fat-Frumos

„In lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, noul DNA a facut mai multe progrese in primele sapte luni de existenta decit predecesorul sau, PNA, in toti anii trecuti", arata proiectul de Raport. Documentul atesta si impartialitatea campaniei anticoruptie: „Cantitatea si calitatea anchetelor nepartinice in cazul unor alegatii de coruptie la nivel inalt au crescut considerabil comparativ cu perioada precedenta. Din octombrie 2005, DNA a investigat 14 figuri politice de rang inalt, atit din opozitie, cit si din partidele de guvernamint, care detin sau au detinut posturi in Executiv ori care sint membri ai Parlamentului. Aceste anchete au dus la doua puneri sub acuzare. Unele anchete au fost initiate pe baza declaratiilor de avere, pe care aproximativ 100.000 de oficiali publici trebuie sa le completeze si sa le faca public". Documentul Comisiei demonteaza astfel acuzatiile lui Adrian Nastase care se dadea victima politica a unei «justitii staliniste», a unei incercari a „comandoului" Macovei – Morar de a impune teroarea".

Proiectul de Raport vazut de „Cotidianul" are drept victime colaterale si institutii ostile reformei Monicai Macovei: Parlamentul Romaniei si Consiliul Superior al Magistraturii. „Dintre cei 14 membri alesi ai CSM, opt continua sa lucreze doar cu jumatate de norma, desi au responsabilitatea de a reprezenta toti judecatorii si procurorii Romaniei. Sase dintre acestia se confrunta cu posibile conflicte de interese in chestiuni disciplinare, pentru ca detin pozitii de conducere in tribunale sau in Parchete", arata proiectul Raportului Comisiei Europene. Acesta arata totusi ca „de la numirea noului presedinte si vicepresedinte in ianuarie 2006 cooperarea intre sistemul judiciar si Ministerul Justitiei s-a ameliorat".

Parlamentul, pus la zid

Dorinta unor reprezentanti ai PSD, UDMR sau PNL privind schimbarea procedurii de numire a sefului DNA si votul dat de deputati pentru impiedicarea perchezitiei imobilelor autovictimizatului Nastase sint si ele criticate: „In cazul unei cereri formulate de DNA prin intermediul Ministerului Justitiei catre Camera Deputatilor pentru perchezitionarea proprietatii unui parlamentar, Parlamentul a votat in secret pentru respingerea acestei cereri" arata Raportul. „In februarie 2006, Senatul a incercat, de asemenea, sa impiedice DNA in a investiga parlamentarii. Au existat incercari in Senat de a schimba procedurile de numire pentru procurorii-sefi. Aceasta ar fi subminat responsabilitatea sistemului si ar fi redus capacitatea operationala a DNA."

Parlamentul este criticat si pentru ca „inca nu a fost adoptata legea privind constituirea unei agentii care sa verifice declaratiile de avere. Iar amendamentele la Codul de procedura penala care sa introduca raspunderea penala pentru oficiali sint inca dezbatute in Parlament".

Din proiectul de Raport, dar si din discutiile cu oficialii europeni rezulta ca acum Parlamentul este veriga cea mai slaba intre cele trei puteri in stat in ceea ce priveste lupta anticoruptie. Documentul afirma ca „per total, au fost facute progrese in combaterea coruptiei. Reformele initiate de Ministerul Justitiei si de DNA trebuie acum urmate de eforturi sustinute ale celorlalte institutii ale aparatului judiciar pentru ca progresele sa fie ireversibile. Romania trebuie sa continue eforturile in vederea consolidarii progreselor facute in lupta impotriva coruptiei".

Dar, pina la urmatorul raport, care va fi cel mai probabil in septembrie, Parlamentul trebuie sa „sa adopte legislatia privind finantarea partidelor politice, pentru a putea verifica declaratiile de avere si a introduce raspunderea penala a demnitarilor".

Bulgarii se agita

La Sofia a fost arestat adjunctul directorului Fondului de Stat pentru Agricultura, Kazimir Nedelcev, care administreaza fondurile UE pentru programele de dezvoltare rurala. Ar fi primul caz de inalt oficial pus sub acuzare pentru coruptie in Bulgaria. Intre timp s-au intetit zvonurile privind o remaniere guvernamentala. Steguletul rosu pe lupta impotriva crimei organizate si a coruptiei stringe latul in jurul ministrului Petkov, care incearca sa dovedeasca prin declaratii ceea ce rapoartele expertilor UE nu au putut constata: „In lupta anticoruptie urmam o linie dura, cu toleranta zero. Nici in lupta impotriva crimei organizate nu mai exista chestiuni deschise".

Raport pe 16 mai

Raportul de Monitorizare ce va fi dat publicitatii marti are in jur de 40 de pagini. Este mai redus ca dimensiuni decit Rapoartele de tara din trecut, fiind concentrat doar pe evolutia situatiei in problemele dificile identificate de precedentul document, din 25 octombrie 2005. Raportul este redactat in trei limbi: engleza, franceza si, in premiera, germana. In finalul Raportului exista si cele doua pagini cu recomandarile Comisiei pentru Consiliul European din iunie privind calendarul aderarii si masurile care trebuie luate pina la Raportul din toamna. Continutul acestor pagini a ramas secret, dar a fost aprobat de Olli Rehn si José Manuel Barroso, ne-au confirmat surse de la Bruxelles. Lista cu avertismente Steguletele rosii ramase la Agricultura privesc Agentiile de Plati, sistemul administrativ si siguranta sanitar-veterinara. Cu toate acestea, in cele patru pagini dedicate Agriculturii predomina rezultatele si masurile indeplinite. La Agentiile de Plati mai ramin 1.400 de posturi vacante, desi la finele lunii martie au fost angajate 3.600 de persoane. Pentru ca fermierii sa obtina platile directe de la 1 ianuarie 2007, este necesara fotografierea si inregistrarea intr-o baza de date a tuturor terenurilor agricole. Desi fotografierea a fost definitivata, numai 36% din suprafata tarii este inclusa in acea baza de date, doar 40% dintre fotografii fiind digitalizate. „Ritmul actual nu va permite ca sistemul sa fie operational o data cu aderarea", avertizeaza Comisia. Al treilea stegulet rosu revine Agentiei Sanitar-Veterinare, in privinta masurilor contra pestei porcine si a controlului asupra produselor de origine animala.

Minoritatile, pe galben

La criteriul politic ramin noua stegulete galbene, unde eforturile trebuie continuate: reforma administrativa, implementarea eficienta a reformei Justitiei, lupta anticoruptie, lupta impotriva traficului de carne vie, conditiile de detentie, protectia copilului, sistemul de ingrijire a persoanelor cu handicap fizic si mental, retrocedarile de proprietati si integrarea minoritatilor.

Vladescu isi asuma steguletul In emisiunea „Guerrilla Raport" de joi seara, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, si-a asumat responsabilitatea pentru intirzierea privind sistemul interoperabil TVA.

„Ce sa va spun, este «la mine in curte», responsabilitatea mi-o asum 100%. Dorinta mea este sa scapam de el", a spus ministrul Finantelor la „Guerrilla Raport". Vladescu sustine insa ca nu este motiv de demisie. In proiectul de Raport al Comisiei Europene, intirzierile in acest domeniu sint evaluate pe un ton foarte dur: „In ceea ce priveste Sistemul Informatic de Schimb privind TVA, au aparut intirzieri aditionale semnificative in implementare, in principal din cauza lipsei de pregatire a Administratiei Fiscale. Cum actiunile au demarat abia in martie 2006, in cazul in care eforturile nu sint urgentate, acest sistem nu va fi operational pina la aderare". Vladescu a continuat joi sa dea vina pe Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, care ar fi intirziat decizia de implementare a acestui sistem: „Daca decizia venea in luna decembrie, atunci cind am hotarit noi cine poate sa implementeze aceste sisteme, aveam trei luni cistigate, si atunci n-ar mai fi aparut aceasta problema". Licitatie cu probleme

Delegatia Comisiei Europene a precizat inca de pe 4 aprilie ca vina apartine exclusiv autoritatilor romane, care nu au reusit sa realizeze o evaluare corecta a licitatiei privind acest sistem informational: „Este regretabil faptul ca acest calendar a intirziat si mai mult din cauza ca autoritatile romane nu au reusit sa realizeze o evaluare corecta a licitatiei. Daca criticile atribuite ministrului Finantelor se refera la rolul Delegatiei in refuzarea aprobarii unui raport de evaluare deficitar, asta inseamna, pur si simplu, neintelegerea acestui rol. Delegatia va continua sa actioneze ferm pentru a sprijini autoritatile romane in ceea ce devine acum o sarcina extrem de dificila". Cele doua firme care au cistigat licitatia din martie sint IBM si Oracle, dupa ce prima licitatie a fost anulata din cauza neregulilor sesizate de Delegatia Comisiei.